Vindecarea unui bolnav de dropică
141Într-o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntașii fariseilor ca să prânzească. Fariseii Îl pândeau de aproape. 2Și înaintea Lui era un om bolnav de dropică. 3Isus a luat cuvântul și a zis învăţătorilor Legii și fariseilor: „Oare
este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?” 4Ei tăceau. Atunci, Isus a luat de mână pe omul acela, l-a vindecat și i-a dat drumul. 5Pe urmă, le-a zis: „Cine
dintre voi, dacă-i cade copilul sau boul în fântână, nu-l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?” 6Și n-au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe.
Despre smerenia la ospeţe
7Apoi, când a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, le-a spus o pildă. Și le-a zis: 8„Când ești poftit de cineva la nuntă, să nu te așezi la masă în locul dintâi, ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decât tine, 9și cel ce te-a poftit și pe tine, și pe el să vină să-ţi zică: ‘Dă locul tău omului acestuia.’ Atunci, cu rușine, va trebui să iei locul de pe urmă. 10Ci
, când ești poftit, du-te și așază-te în locul cel mai de pe urmă, pentru ca, atunci când va veni cel ce te-a poftit, să-ţi zică: ‘Prietene, mută-te mai sus.’ Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine. 11Căci
oricine se înalţă va fi smerit și cine se smerește va fi înălţat.”
Despre binefacere
12A zis și celui ce-L poftise: „Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme și ei la rândul lor pe tine și să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. 13Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci
, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească, dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.”
Pilda celor poftiţi la cină
15Unul din cei ce ședeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis: „Ferice
de acela care va prânzi în Împărăţia lui Dumnezeu!” 16Și
Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare și a poftit pe mulţi. 17La ceasul cinei, a
trimis pe robul său să spună celor poftiţi: ‘Veniţi, căci iată că toate sunt gata.’ 18Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se dezvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: ‘Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.’ 19Un altul a zis: ‘Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.’ 20Un altul a zis: ‘Tocmai acum m-am însurat și de aceea nu pot veni.’ 21Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci, stăpânul casei s-a mâniat și a zis robului său: ‘Du-te degrabă în pieţele și uliţele cetăţii și adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi și șchiopi.’ 22La urmă, robul a zis: ‘Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit și tot mai este loc.’ 23Și stăpânul a zis robului: ‘Ieși la drumuri și la garduri și, pe cei ce-i vei găsi, silește-i să intre, ca să mi se umple casa. 24Căci vă spun că niciunul
22:8Fapte 13:46
din cei poftiţi nu va gusta din cina mea.’”
Cum să fie ucenicul lui Isus
25Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors și le-a zis: 26„Dacă
33:9Mat. 10:37
vine cineva la Mine și
nu urăște pe tatăl său, pe mama sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba
chiar însăși viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. 27Și oricine
nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu. 28Căci cine
dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? 29Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toţi cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el 30și să zică: ‘Omul acesta a început să zidească și n-a putut isprăvi.’ 31Sau care împărat, când merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace. 33Tot așa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu. 34Sarea este bună
, dar, dacă sarea își pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? 35Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă.”