Zacheu
191Isus a intrat în Ierihon și trecea prin cetate. 2Și un om bogat, numit Zacheu, mai-marele vameșilor, 3căuta să vadă care este Isus, dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. 4A alergat înainte și s-a suit într-un dud ca să-L vadă, pentru că pe drumul acela avea să treacă. 5Isus, când a ajuns la locul acela, Și-a ridicat ochii și i-a zis: „Zachee, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.” 6Zacheu s-a dat jos în grabă și L-a primit cu bucurie. 7Când au văzut lucrul acesta, toţi cârteau și ziceau: „A
intrat să găzduiască la un om păcătos!” 8Dar Zacheu a stat înaintea Domnului și I-a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor și, dacă am năpăstuit
pe cineva cu ceva, îi dau înapoi
împătrit.” 9Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci și
el este fiul
lui Avraam. 10Pentru că
15:24
18:11
Fiul omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”
Pilda polilor
11Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, și ei
credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată. 12Deci
a zis: „Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată ca să-și ia o împărăţie și apoi să se întoarcă. 13A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli19:13 Grecește: mine. și le-a zis: ‘Puneţi-i în negoţ până mă voi întoarce.’ 14Dar
cetăţenii lui îl urau și au trimis după el o solie să-i spună: ‘Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.’ 15Când s-a întors înapoi, după ce își luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câștigase fiecare cu ei din negoţ. 16Cel dintâi a venit și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus zece poli.’ 17El i-a zis: ‘Bine, rob bun, fiindcă ai fost credincios
în puţine lucruri, primește cârmuirea a zece cetăţi.’ 18A venit al doilea și i-a zis: ‘Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.’ 19El i-a zis și lui: ‘Primește și tu cârmuirea a cinci cetăţi.’ 20A venit un altul și i-a zis: ‘Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ștergar, 21căci
m-am temut de tine, fiindcă ești un om aspru; iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.’ 22Stăpânul i-a zis: ‘Rob rău; te voi judeca după
cuvintele tale. Știai
că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat; 23atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?’ 24Apoi a zis celor ce erau de faţă: ‘Luaţi-i polul și daţi-l celui ce are zece poli.’ 25‘Doamne’, i-au zis ei, ‘el are zece poli.’ 26Iar el le-a zis: ‘Vă spun că
25:29Marcu 4:25
celui ce are, i se va da, dar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 27Cât despre vrăjmașii mei, care n-au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi-i încoace și tăiaţi-i înaintea mea.’” 28După ce a vorbit astfel, Isus a pornit
în frunte și Se suia spre Ierusalim.
Intrarea lui Isus în Ierusalim
29Când
S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi 30și le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l și aduceţi-Mi-l. 31Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegaţi?’ să-i spuneţi așa: ‘Pentru că Domnul are trebuinţă de el.’” 32Cei ce fuseseră trimiși s-au dus și au găsit așa cum le spusese Isus. 33Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegaţi măgărușul?” 34Ei au răspuns: „Domnul are trebuinţă de el.” 35Și au adus măgărușul la Isus. Apoi
, și-au aruncat hainele pe el și au așezat pe Isus călare, deasupra. 36Pe când
mergea Isus, oamenii își așterneau hainele pe drum. 37Și când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâșul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38Ei ziceau: „Binecuvântat
este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace
Efes. 2:14
în cer și slavă în locurile preaînalte!” 39Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!” 40Și El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele
vor striga.”
Isus plânge pentru cetate
41Când S-a apropiat de cetate și a văzut-o, Isus a
plâns pentru ea 42și a zis: „Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi. 43Vor veni peste tine zile când vrăjmașii tăi te vor înconjura
cu șanţuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părţile: 44te
vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu
vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că
n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”
Izgonirea vânzătorilor din Templu
45În
urmă, a intrat în Templu și a început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în el. 46Și le-a zis: „Este scris
: ‘Casa Mea va fi o casă de rugăciune.’ Dar voi
aţi făcut din ea ‘o peșteră de tâlhari’.” 47Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Și preoţii cei mai de seamă
8:37
, cărturarii și bătrânii norodului căutau să-L omoare, 48dar nu știau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.