61Într-o
zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile și le mâncau. 2Unii dintre farisei le-au zis: „Pentru ce faceţi ce
nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?” 3Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce
a făcut David când a flămânzit, el și cei ce erau împreună cu el? 4Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele și a dat și celor ce erau cu el, măcar că
nu era îngăduit să le mănânce decât preoţii?” 5Și le zicea: „Fiul omului este Domn chiar și al Sabatului.”
6În
altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă și învăţa pe norod. Acolo era un om care avea mâna dreaptă uscată. 7Cărturarii și fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască. 8Dar El le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai în mijloc.” El s-a sculat și a stat în picioare. 9Și Isus le-a zis: „Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?” 10Atunci, Și-a rotit privirile peste toţi și a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă ca și cealaltă. 11Ei turbau de mânie și s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.
12În
zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi și
a ales dintre ei doisprezece pe care i-a numit apostoli, și anume: 14pe Simon, pe
care l-a numit și Petru, pe Andrei, fratele lui, pe Iacov, pe Ioan, pe Filip, pe Bartolomeu, 15pe Matei, pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, pe Simon, numit Zelotul, 16pe Iuda, fiul
lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.
17S-a coborât împreună cu ei și S-a oprit într-un podiș, unde se aflau mulţi ucenici de-ai Lui și
o mare mulţime de oameni, care veniseră din toată Iudeea, din Ierusalim și de pe lângă marea Tirului și a Sidonului, ca să-L asculte și să fie vindecaţi de bolile lor. 18Cei chinuiţi de duhuri necurate erau vindecaţi. 19Și tot norodul căuta
să se atingă de El, pentru că din El ieșea
o putere care-i vindeca pe toţi.
20Atunci, Isus Și-a ridicat ochii spre ucenicii Săi și a zis:
„Ferice
11:5Iac. 2:5
de voi care sunteţi săraci, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!
21Ferice
65:13Mat. 5:6
de voi care sunteţi flămânzi acum, pentru că voi veţi fi săturaţi!
Ferice
de voi care plângeţi acum, pentru că voi veţi râde! 22Ferice
3:14
4:14
de voi când oamenii vă vor urî, vă
vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! 23Bucuraţi-vă
în ziua aceea și săltaţi de veselie, pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot așa
făceau părinţii lor cu prorocii. 24Dar
vai de voi, bogaţilor
, pentru că voi v-aţi
primit aici mângâierea!
25Vai
de voi care sunteţi sătui acum! Pentru că voi veţi flămânzi!
Vai
de voi care râdeţi acum, pentru că voi veţi plânge și vă veţi tângui!
26Vai
de voi când toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot așa făceau părinţii lor cu prorocii mincinoși!
27Dar
Eu vă spun vouă, care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmașii voștri, faceţi bine celor ce vă urăsc, 28binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă
Fapte 7:60
pentru cei ce se poartă rău cu voi. 29Dacă
te bate cineva peste o falcă, întoarce-i și pe cealaltă. Dacă
îţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia și cămașa. 30Oricui
îţi cere, dă-i; și celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. 31Ce
voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le și voi la fel. 32Dacă
iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. 33Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii fac așa. 34Și
dacă daţi cu împrumut acelora de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Și păcătoșii dau cu împrumut păcătoșilor, ca să ia înapoi întocmai. 35Voi, însă, iubiţi
pe vrăjmașii voștri, faceţi bine și daţi
cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Și răsplata voastră va fi mare și veţi
fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun și cu cei nemulţumitori, și cu cei răi. 36Fiţi
dar milostivi, cum și Tatăl vostru este milostiv.
37Nu
judecaţi, și nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, și nu veţi fi osândiţi; iertaţi, și vi se va ierta. 38Daţi
, și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân
o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu
ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.” 39Le-a spus și pilda următoare: „Oare
poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă? 40Ucenicul nu
15:20
este mai presus de învăţătorul lui, dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învăţătorul lui. 41De
ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 42Sau cum poţi să zici fratelui tău: ‘Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi’ și, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate
întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. 43Nu
este niciun pom bun care să facă roadă rea și niciun pom rău care să facă roadă bună. 44Căci orice
pom se cunoaște după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini. 45Omul
bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din
prisosul inimii vorbește gura.
46De
25:11
ce-Mi ziceţi: ‘Doamne, Doamne!’ și nu faceţi ce spun Eu? 47Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice
om care vine la Mine, aude cuvintele Mele și le face. 48Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte și a așezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape și s-a năpustit șuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă. 49Dar cine aude și nu face se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Și s-a năpustit șuvoiul asupra ei, ea s-a prăbușit îndată, și prăbușirea acestei case a fost mare.”