Fariseii și datina bătrânilor
151Atunci, niște farisei și niște cărturari din Ierusalim au
venit la Isus și I-au zis: 2„Pentru
ce calcă ucenicii Tăi datina
bătrânilor? Căci nu-și spală mâinile când mănâncă.” 3Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4Căci Dumnezeu a zis: ‘Cinstește
pe tatăl tău și pe mama ta’ și: ‘Cine
30:17
va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit negreșit cu moartea.’ 5Dar
voi ziceţi: ‘Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu» 6nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa.’ Și aţi desfiinţat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7Făţarnicilor
, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: 8‘Norodul acesta
se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9Degeaba Mă cinstesc ei învăţând
ca învăţături niște porunci omenești.’”
Lucrurile care spurcă pe om
10Isus a chemat
mulţimea la Sine și a zis: „Ascultaţi și înţelegeţi: 11Nu
ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” 12Atunci, ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: „Știi că fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?” 13Drept răspuns, El le-a zis: „Orice
răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină. 14Lăsaţi-i: sunt
niște călăuze oarbe; și când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” 15Petru
a luat cuvântul și I-a zis: „Deslușește-ne pilda aceasta.” 16Isus a zis: „Și
voi tot fără pricepere sunteţi? 17Nu înţelegeţi că orice
intră în gură merge în pântece și apoi este aruncat afară, în hazna? 18Dar ce
iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19Căci
8:21Prov. 6:14Ier. 17:9Marcu 7:21
din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20Iată lucrurile care spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om.”
Femeia cananeancă
21Isus
, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părţile Tirului și ale Sidonului. 22Și iată că o femeie cananeancă a venit din ţinuturile acelea și a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.” 23El nu i-a răspuns niciun cuvânt. Și ucenicii Lui s-au apropiat și L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi.” 24Drept răspuns, El a zis: „Eu
nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” 25Dar ea a venit și I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mi!” 26Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci la căţei
!” 27„Da, Doamne”, a zis ea, „dar și căţeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor.” 28Atunci, Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa Ta! Facă-ţi-se cum voiești.” Și fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
A doua înmulţire a pâinilor
29Isus
a plecat din locurile acelea și a venit lângă
Marea Galileii. S-a suit pe munte și a șezut jos acolo. 30Atunci
au venit la El multe noroade, având cu ele șchiopi, orbi, muţi, ciungi și mulţi alţi bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a tămăduit; 31așa că noroadele se mirau când au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoșesc, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32Isus
a chemat pe ucenicii Săi și le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lângă Mine și n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.” 33Ucenicii
I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?” 34„Câte pâini aveţi?”, i-a întrebat Isus. „Șapte”, I-au răspuns ei, „și puţini peștișori.” 35Atunci, Isus a poruncit norodului să șadă pe pământ. 36A luat
cele șapte pâini și peștișorii și, după ce a mulţumit
lui Dumnezeu, a frânt și a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului. 37Au mâncat toţi și s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșniţe pline cu rămășiţele de firimituri. 38Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei și de copii. 39În urmă
, Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie și a trecut în ţinutul Magdalei.
Aluatul fariseilor
161Fariseii
și saducheii s-au apropiat de Isus și, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2Drept răspuns, Isus le-a zis: „Când se înserează, voi ziceţi: ‘Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roșu.’ 3Și dimineaţa ziceţi: ‘Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roșu-posomorât.’ Făţarnicilor, faţa cerului știţi s-o deosebiţi, și semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? 4Un neam
viclean și preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lăsat și a plecat. 5Ucenicii trecuseră
de cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6Isus le-a zis: „Luaţi seama
și păziţi-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 7Ucenicii se gândeau în ei și ziceau: „Ne zice așa pentru că n-am luat pâini!” 8Isus, care cunoștea lucrul acesta, le-a zis: „Puţin credincioșilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi luat pâini? 9Tot
nu înţelegeţi? Și nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni și câte coșuri aţi ridicat? 10Nici
de cele șapte pâini pentru cei patru mii de oameni și câte coșniţe aţi ridicat? 11Cum nu înţelegeţi că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziţi de aluatul fariseilor și al saducheilor.” 12Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor și a saducheilor.
Isus în ţinutul Cezareii lui Filip
13Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip și a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine
zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?” 14Ei
au răspuns: „Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alţii, Ilie; alţii, Ieremia sau unul din proroci.” 15„Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceţi că sunt?” 16Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: „Tu
ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 17Isus a luat din nou cuvântul și i-a zis: „Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona, fiindcă
nu carnea și sângele ţi-au descoperit lucrul acesta, ci Tatăl
Meu, care este în ceruri. 18Și Eu îţi spun: tu
ești Petru16:18 Grecește: Petros., și pe
această piatră16:18 Grecește: petra. voi zidi Biserica Mea, și
107:18Is. 38:10
porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. 19Îţi
voi da cheile Împărăţiei cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20Atunci
a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Isus vestește patimile și moartea Sa
21De atunci încolo, Isus a început să spună
ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorât și că a treia zi are să învieze. 22Petru L-a luat deoparte și a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple așa ceva!” 23Dar Isus S-a întors și a zis lui Petru: „Înapoia Mea, Satano
, tu
ești o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor.” 24Atunci
, Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze. 25Pentru că oricine
va vrea să-și scape viaţa o va pierde, dar oricine își va pierde viaţa pentru Mine o va câștiga. 26Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce
ar da un om în schimb pentru sufletul său? 27Căci Fiul
omului are să vină în slava Tatălui Său, cu
îngerii Săi, și
32:19Rom. 2:61 Cor. 3:82 Cor. 5:101 Pet. 1:17Apoc. 2:23
22:12
atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. 28Adevărat vă spun că
unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.”
Schimbarea la faţă
171După
șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui, și i-a dus la o parte pe un munte înalt. 2El S-a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele și hainele I s-au făcut albe ca lumina. 3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie stând de vorbă cu El. 4Petru a luat cuvântul și a zis lui Isus: „Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 5Pe când
vorbea el încă, iată că i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Și din nor s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta
este Fiul Meu preaiubit, în
care Îmi găsesc plăcerea Mea: de
El să ascultaţi!” 6Când
au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pământ și s-au înspăimântat foarte tare. 7Dar Isus S-a apropiat, S-a
9:21
10:10,18
atins de ei și le-a zis: „Sculaţi-vă, nu vă temeţi!” 8Ei au ridicat ochii și n-au văzut pe nimeni, decât pe Isus singur. 9Pe când coborau din munte, Isus
le-a dat porunca următoare: „Să nu spuneţi nimănui de vedenia aceasta până va învia Fiul omului din morţi.” 10Ucenicii I-au pus întrebarea următoare: „Oare
de ce zic cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?” 11Drept răspuns, Isus le-a zis: „Este adevărat că trebuie să vină întâi Ilie și să așeze
din nou toate lucrurile. 12Dar
vă spun că Ilie a și venit, și ei nu l-au cunoscut, ci au
făcut cu el ce au vrut. Tot așa are să sufere și
Fiul omului din partea lor.” 13Ucenicii au înţeles atunci
că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui lunatic
14Când
au ajuns la norod, a venit un om care a căzut în genunchi înaintea lui Isus și I-a zis: 15„Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic și pătimește rău: de multe ori cade în foc și de multe ori cade în apă. 16L-am adus la ucenicii Tăi și n-au putut să-l vindece.” 17„O, neam necredincios și pornit la rău!”, a răspuns Isus. „Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l aici, la Mine.” 18Isus a certat dracul, care a ieșit din el. Și băiatul s-a tămăduit chiar în ceasul acela. 19Atunci, ucenicii au venit la Isus și I-au zis deoparte: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?” 20„Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a zis Isus. „Adevărat vă spun că, dacă
aţi avea credinţă cât un grăunte de muștar, aţi zice muntelui acestuia: ‘Mută-te de aici colo’, și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă. 21Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune și cu post.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
22Pe
când stăteau în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor. 23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.” Ucenicii s-au întristat foarte mult.
Isus plătește darea pentru Templu
24Când au ajuns
în Capernaum, cei ce strângeau darea pentru Templu17:24 Grecește: cele două drahme. au venit la Petru și i-au zis: „Învăţătorul vostru nu plătește darea?” 25„Ba da”, a zis Petru. Și când a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte și i-a zis: „Ce crezi, Simone? Împăraţii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?” 26Petru I-a răspuns: „De la străini.” Și Isus i-a zis: „Așadar, fiii sunt scutiţi. 27Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa și trage afară peștele care va veni întâi. Deschide-i gura și vei găsi în ea un ban17:27 Grecește: stater. pe care ia-l și dă-li-l lor, pentru Mine și pentru tine.”
