Pilda lucrătorilor viei
201Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis-de-dimineaţă să-și tocmească lucrători la vie. 2S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu20:2 Grecește: dinar. pe zi și i-a trimis la vie. 3A ieșit pe la ceasul al treilea și a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. 4‘Duceţi-vă și voi în via mea’, le-a zis el, ‘și vă voi da ce va fi cu dreptul.’ Și s-au dus. 5A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă și le-a zis: ‘De ce staţi aici toată ziua fără lucru?’ 7Ei i-au răspuns: ‘Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.’ ‘Duceţi-vă și voi în via mea’, le-a zis el, ‘și veţi primi ce va fi cu dreptul.’ 8Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ‘Cheamă pe lucrători și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi.’ 9Cei din ceasul al unsprezecelea au venit și au luat, fiecare, câte un leu. 10Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un leu de fiecare. 11După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului 12și ziceau: ‘Aceștia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul și zăduful zilei.’ 13Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ‘Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? 14Ia-ţi ce ţi se cuvine și pleacă. Eu vreau să plătesc și acestuia din urmă ca și ţie. 15Nu pot
să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori
este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?’ 16Tot așa
, cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că
mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleși.”
Isus vestește moartea și învierea Sa
17Pe când
Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici și le-a zis: 18„Iată
că ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte 19și-L
vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată și să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
20Atunci
, mama fiilor
lui Zebedei s-a apropiat de Isus, împreună cu fiii ei, și I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere. 21El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Poruncește”, I-a zis ea, „ca, în Împărăţia Ta, acești doi fii ai mei să șadă
unul la dreapta și altul la stânga Ta.” 22Drept răspuns, Isus a zis: „Nu știţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul
pe care am să-l beau Eu și să fiţi botezaţi cu botezul
cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei. 23Și El le-a răspuns: „Este adevărat
că veţi bea paharul Meu și veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a ședea la dreapta și la stânga Mea nu atârnă de Mine s-o
dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.” 24Cei zece, când
au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi. 25Isus i-a chemat și le-a zis: „Știţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele, și mai-marii lor le poruncesc cu stăpânire. 26Între
voi să nu fie așa. Ci oricare
va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; 27și
oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. 28Pentru
că nici Fiul
omului n-a venit să I se slujească, ci
El să slujească și să-Și
dea viaţa ca răscumpărare pentru
mulţi.”
Doi orbi vindecaţi la Ierihon
29Când
au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. 30Și doi
orbi ședeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus și au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32Isus S-a oprit, i-a chemat și le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” 33„Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” 34Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor și îndată orbii și-au căpătat vederea și au mers după El.