Magii la Ierusalim. Irod
21După ce S-a născut
Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit
25:61 Împ. 4:30
la Ierusalim 2și au întrebat: „Unde
este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua
în Răsărit și am venit să ne închinăm Lui.” 3Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult și tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. 4A adunat pe toţi preoţii
cei mai de seamă și pe
cărturarii norodului și a căutat să afle
de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul. 5„În Betleemul din Iudeea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin prorocul: 6‘Și tu, Betleeme
, ţara lui Iuda, nu ești nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul
poporului Meu Israel.’” 7Atunci, Irod a chemat în ascuns pe magi și a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. 8Apoi i-a trimis la Betleem și le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc și, când Îl veţi găsi, daţi-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui.” 9După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. 11Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus
daruri: aur, tămâie și smirnă. 12În urmă, au fost înștiinţaţi de Dumnezeu în vis
să nu mai dea pe la Irod și s-au întors în ţara lor pe un alt drum.
Fuga în Egipt. Omorârea pruncilor
13După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până îţi voi spune eu, căci Irod are să caute Pruncul ca să-L omoare.” 14Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama lui, noaptea, și a plecat în Egipt. 15Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin prorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din
Egipt.” 16Atunci, Irod, când a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mâniat foarte tare și a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.
17Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia
, care zice:
18„Un ţipăt s-a auzit în Rama,
plângere și bocet mult:
Rahela își jelea copiii
și nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”
Moartea lui Irod. Întoarcerea din Egipt
19După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, 20și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și du-te în ţara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului.” 21Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui și a venit în ţara lui Israel. 22Dar, când a auzit că în Iudeea împărăţește Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; și, fiind înștiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile
Galileii. 23A venit acolo și a locuit într-o cetate numită
Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit
prin proroci: că El va fi chemat Nazarinean.
Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
31În vremea aceea a venit Ioan
Botezătorul și propovăduia în
pustia Iudeii. 2El zicea: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor
este aproape.”
3Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice:
„Iată glasul
celui ce strigă în pustie:
‘Pregătiţi
calea Domnului,
neteziţi-I cărările.’”
4Ioan
purta
o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste
și miere sălbatică
. 5Locuitorii
din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el; 6și, mărturisindu-și păcatele, erau botezaţi
de el în râul Iordan. 7Dar când a văzut pe mulţi din farisei și din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci
, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia
viitoare? 8Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. 9Și să nu credeţi că puteţi zice în voi înșivă: ‘Avem ca tată
pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom
care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc. 11Cât despre mine, eu vă
11:16
19:4
botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El
44:3Mal. 3:2Fapte 2:3,41 Cor. 12:13
vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 12Acela
Își are lopata în mână, Își va curăţi cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde
într-un foc care nu se stinge.”
Botezul lui Isus Hristos
13Atunci
a venit Isus din Galileea
la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?” 15Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci, Ioan L-a lăsat. 16De îndată ce a fost botezat
, Isus a ieșit din apă. Și, în clipa aceea, cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul
42:1Luca 3:22Ioan 1:32,33
lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel și venind peste El. 17Și din ceruri
s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta
este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
Ispitirea lui Isus Hristos
41Atunci, Isus
a fost dus de Duhul
8:3
11:1,24
40:2
43:5Fapte 8:39
în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit. 3Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini.” 4Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai
cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” 5Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate
52:1Apoc. 11:2
, L-a pus pe streașina Templului 6și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi
să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’” 7„De asemenea, este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești
pe Domnul Dumnezeul tău.” 8Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: 9„Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ și Te vei închina mie.” 10„Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău
10:20Ios. 24:141 Sam. 7:3
să te închini și numai Lui să-I slujești.’” 11Atunci, diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri
și au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12Când a auzit
4:14,31Ioan 4:43
Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon și Neftali,
14ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15„Ţara
lui Zabulon și ţara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16Norodul
acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
și peste cei ce zăceau în ţinutul și în umbra morţii,
a răsărit lumina.”
17De atunci
încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiţi-vă
, căci Împărăţia cerurilor este aproape.”
Isus cheamă patru ucenici
18Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus
a văzut doi fraţi: pe Simon, zis
Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19El le-a zis: „Veniţi
după Mine și vă voi face pescari de oameni.” 20Îndată,
ei au lăsat mrejele și au mers după El. 21De acolo
a mers mai departe și a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.
Isus învaţă pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23Isus străbătea toată Galileea, învăţând
pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia
Împărăţiei și tămăduind
orice boală și orice neputinţă care erau în norod. 24I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca. 25După El au mers
multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.
