Propovăduirea lui Ioan Botezătorul
31În vremea aceea a venit Ioan
Botezătorul și propovăduia în
pustia Iudeii. 2El zicea: „Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor
este aproape.”
3Ioan acesta este acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice:
„Iată glasul
celui ce strigă în pustie:
‘Pregătiţi
calea Domnului,
neteziţi-I cărările.’”
4Ioan
purta
o haină de păr de cămilă și la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste
și miere sălbatică
. 5Locuitorii
din Ierusalim, din toată Iudeea și din toate împrejurimile Iordanului au început să iasă la el; 6și, mărturisindu-și păcatele, erau botezaţi
de el în râul Iordan. 7Dar când a văzut pe mulţi din farisei și din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci
, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia
viitoare? 8Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. 9Și să nu credeţi că puteţi zice în voi înșivă: ‘Avem ca tată
pe Avraam!’ Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 10Iată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom
care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc. 11Cât despre mine, eu vă
11:16
19:4
botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea. El
44:3Mal. 3:2Fapte 2:3,41 Cor. 12:13
vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc. 12Acela
Își are lopata în mână, Își va curăţi cu desăvârșire aria și Își va strânge grâul în grânar, dar pleava o va arde
într-un foc care nu se stinge.”
Botezul lui Isus Hristos
13Atunci
a venit Isus din Galileea
la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. 14Dar Ioan căuta să-l oprească. „Eu”, zicea el, „am trebuinţă să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?” 15Drept răspuns, Isus i-a zis: „Lasă-Mă acum, căci așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.” Atunci, Ioan L-a lăsat. 16De îndată ce a fost botezat
, Isus a ieșit din apă. Și, în clipa aceea, cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul
42:1Luca 3:22Ioan 1:32,33
lui Dumnezeu coborându-Se în chip de porumbel și venind peste El. 17Și din ceruri
s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta
este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”
Ispitirea lui Isus Hristos
41Atunci, Isus
a fost dus de Duhul
8:3
11:1,24
40:2
43:5Fapte 8:39
în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit. 3Ispititorul s-a apropiat de El și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pâini.” 4Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai
cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.’” 5Atunci, diavolul L-a dus în sfânta cetate
52:1Apoc. 11:2
, L-a pus pe streașina Templului 6și I-a zis: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: ‘El va porunci îngerilor Săi
să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.’” 7„De asemenea, este scris”, a zis Isus: „Să nu ispitești
pe Domnul Dumnezeul tău.” 8Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii și strălucirea lor și I-a zis: 9„Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ și Te vei închina mie.” 10„Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău
10:20Ios. 24:141 Sam. 7:3
să te închini și numai Lui să-I slujești.’” 11Atunci, diavolul L-a lăsat. Și deodată au venit la Isus niște îngeri
și au început să-I slujească.
Isus la Capernaum
12Când a auzit
4:14,31Ioan 4:43
Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea. 13A părăsit Nazaretul și a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon și Neftali,
14ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
15„Ţara
lui Zabulon și ţara lui Neftali,
înspre mare, dincolo de Iordan,
Galileea neamurilor,
16Norodul
acesta, care zăcea în întuneric,
a văzut o mare lumină;
și peste cei ce zăceau în ţinutul și în umbra morţii,
a răsărit lumina.”
17De atunci
încolo, Isus a început să propovăduiască și să zică: „Pocăiţi-vă
, căci Împărăţia cerurilor este aproape.”
Isus cheamă patru ucenici
18Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus
a văzut doi fraţi: pe Simon, zis
Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19El le-a zis: „Veniţi
după Mine și vă voi face pescari de oameni.” 20Îndată,
ei au lăsat mrejele și au mers după El. 21De acolo
a mers mai departe și a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, și își cârpeau mrejele. El i-a chemat. 22Și îndată, ei au lăsat corabia și pe tatăl lor și au mers după El.
Isus învaţă pe popor și tămăduiește pe bolnavi
23Isus străbătea toată Galileea, învăţând
pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia
Împărăţiei și tămăduind
orice boală și orice neputinţă care erau în norod. 24I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca. 25După El au mers
multe noroade din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.
Cuvântarea de pe munte. Fericirile
51Când a văzut Isus noroadele, S-a suit
pe munte și, după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2Apoi a început să vorbească și să-i înveţe astfel: 3„Ferice
29:23Is. 57:15
66:2
de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! 4Ferice
de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi! 5Ferice
de cei blânzi, căci ei
vor moșteni pământul! 6Ferice de cei flămânzi și însetaţi după neprihănire, căci
65:13
ei vor fi săturaţi! 7Ferice de cei milostivi, căci
ei vor avea parte de milă! 8Ferice
24:4Evr. 12:14
de cei cu inima curată, căci
ei vor vedea pe Dumnezeu! 9Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! 10Ferice
de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! 11Ferice
va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! 12Bucuraţi-vă
și veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa
au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.
Ucenicii sunt sarea pământului și lumina lumii
13Voi sunteţi sarea pământului. Dar, dacă sarea
își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni. 14Voi
sunteţi lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. 15Și oamenii n-aprind
11:33
lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. 16Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei
să vadă faptele voastre bune și să slăvească
pe Tatăl vostru, care este în ceruri.
Împlinirea Legii și Prorocilor
17Să
10:4Gal. 3:24
nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. 18Căci adevărat vă spun, câtă vreme
nu vor trece cerul și pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. 19Așa că oricine
va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăţa pe oameni așa va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi și va învăţa pe alţii să le păzească va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. 20Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece
10:3
neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Despre ucidere
21Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să nu ucizi
; oricine
va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii.’ 22Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; și oricine va zice fratelui său: ‘Prostule!’ va
cădea sub pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: ‘Nebunule!’ va cădea sub pedeapsa focului gheenei. 23Așa că, dacă
îţi aduci darul la altar și acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, 24lasă-ţi
darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. 25Caută
de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă
vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniţă. 26Adevărat îţi spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ.
Despre preacurvie și despărţire
27Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: ‘Să
nu preacurvești.’ 28Dar Eu vă spun că oricine se uită
la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui. 29Dacă
, deci, ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l
și leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o și leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 31S-a zis iarăși: ‘Oricine
își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărţire.’ 32Dar Eu vă spun că oricine
își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.
Despre jurământ
33Aţi mai auzit iarăși că
s-a zis celor din vechime: ‘Să nu
juri strâmb; ci să
împlinești faţă de Domnul jurămintele tale.’ 34Dar Eu vă spun: Să nu juraţi
nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul
de domnie al lui Dumnezeu; 35nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea
87:3
marelui Împărat. 36Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. 37Felul
vostru de vorbire să fie: ‘Da, da; nu, nu’; ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.
Suferirea răului și iubirea vrăjmașilor
38Aţi auzit că s-a zis: ‘Ochi
pentru ochi și dinte pentru dinte.’ 39Dar Eu vă spun: Să
24:29Luca 9:29Rom. 12:17,191 Cor. 6:71 Tes. 5:151 Pet. 3:9
nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui
te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt. 40Oricui vrea să se judece cu tine și să-ţi ia haina, lasă-i și cămașa. 41Dacă te silește
cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. 42Celui ce-ţi cere, dă-i; și nu
întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine. 43Aţi auzit că s-a zis: ‘Să
iubești pe aproapele tău și să
urăști pe vrăjmașul tău.’ 44Dar Eu vă spun: Iubiţi
pe vrăjmașii voștri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc și rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc
3:9
și vă prigonesc, 45ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară
soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepţi și peste cei nedrepţi. 46Dacă iubiţi
numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptaţi? Nu fac așa și vameșii? 47Și dacă îmbrăţișaţi cu dragoste numai pe fraţii voștri, ce lucru neobișnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48Voi fiţi
19:2Luca 6:36Col. 1:28
4:12Iac. 1:41 Pet. 1:15,16
dar desăvârșiţi, după cum
și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.
