Despre milostenie și rugăciune
61Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru, care este în ceruri. 2Tu, dar, când faci
milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi și în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata. 3Ci tu, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta, 4pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti
. 5Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi și la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata. 6Ci tu, când te rogi, intră
în odăiţa ta, încuie-ţi ușa și roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Tatăl nostru. Iertarea greșelilor
7Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi
aceleași vorbe, ca păgânii, cărora
li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. 8Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru știe de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi. 9Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ‘Tatăl
nostru care ești în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; 10vie Împărăţia Ta; facă-se
voia Ta, precum
în cer și pe pământ. 11Pâinea noastră
cea de toate zilele6:11 Sau: pentru mâine. dă-ne-o nouă astăzi 12și ne
iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiţilor noștri6:12 Grecește: Lasă-ne datoriile noastre, cum și noi am lăsat pe ale datornicilor noștri. 13și
nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne
de cel rău. Căci
a Ta este împărăţia și puterea și slava în veci. Amin!’ 14Dacă
iertaţi oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre. 15Dar, dacă nu
iertaţi oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.
Despre post
16Când postiţi
, să nu vă luaţi o înfăţișare posomorâtă, ca făţarnicii, care își sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că și-au luat răsplata. 17Ci tu, când postești, unge-ţi
capul și spală-ţi faţa, 18ca să te arăţi că postești nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
Adevăratele comori. Neputinţa de a sluji la doi stăpâni. Grijile și îngrijorările
19Nu vă strângeţi
comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoţii; 20ci
strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. 21Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră. 22Ochiul este lumina
trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; 23dar, dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta! 24Nimeni
nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul și va nesocoti pe celălalt: Nu
puteţi sluji lui Dumnezeu și lui Mamona. 25De aceea vă spun: Nu
vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea? 26Uitaţi-vă
la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? 27Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? 28Și de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; 29totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei. 30Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioșilor? 31Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ 32Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveţi trebuinţă de ele. 33Căutaţi
mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. 34Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.
Despre judecăţile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte
71Nu
14:3,4,10,131 Cor. 4:3,5Iac. 4:11,12
judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. 2Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; și
cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. 3De
ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 4Sau cum poţi zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’ și, când colo, tu ai o bârnă într-al tău? 5Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. 6Să nu
23:9Fapte 13:45,46
daţi câinilor lucrurile sfinte și să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.
Stăruinţa în rugăciune
7Cereţi
, și vi se va da; căutaţi, și veţi găsi; bateţi, și vi se va deschide. 8Căci oricine
cere capătă; cine caută găsește; și celui ce bate, i se deschide. 9Cine
este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră? 10Sau, dacă-i cere un pește, să-i dea un șarpe? 11Deci, dacă voi, care
8:21
sunteţi răi, știţi să daţi daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! 12Tot ce
voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le și voi la fel; căci în aceasta
sunt cuprinse Legea și Prorocii.
Poarta cea strâmtă
13Intraţi
pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă și puţini sunt cei ce o află.
Prorocii mincinoși
15Păziţi-vă
de proroci mincinoși. Ei
vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. 16Îi veţi cunoaște după
roadele lor. Culeg
oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17Tot așa, orice
pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19Orice
pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc. 20Așa că după roadele lor îi veţi cunoaște.
Casa zidită pe stâncă
21Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne
13:25Fapte 19:13Rom. 2:13Iac. 1:22
, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. 22Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am
prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ 23Atunci
, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă
6:8
de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’ 24De aceea, pe oricine
aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă. 25A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip. 27A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.” 28După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite
de învăţătura Lui; 29căci
El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.
Vindecarea unui lepros
81Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2Și
un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat și I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţești.” 3Isus a întins mâna, S-a atins de el și a zis: „Da, vreau, fii curăţit!” Îndată a fost curăţită lepra lui. 4Apoi, Isus i-a zis: „Vezi
să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului și adu darul pe care l-a rânduit
Moise, ca mărturie pentru ei.”
Vindecarea robului unui sutaș
5Pe când
intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaș, care-L ruga 6și-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog și se chinuiește cumplit.” 7Isus i-a zis: „Am să vin și să-l tămăduiesc.” 8„Doamne”, a răspuns sutașul, „nu
sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi
numai un cuvânt, și robul meu va fi tămăduit. 9Căci și eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostași și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face.” 10Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat și a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă așa de mare. 11Dar vă spun că vor veni mulţi
11:10Mal. 1:11Luca 13:29Fapte 10:45
11:18
14:27Rom. 15:9Efes. 3:6
de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăţia cerurilor. 12Iar
fiii Împărăţiei vor
fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plânsul și scrâșnirea dinţilor.” 13Apoi a zis sutașului: „Du-te și facă-ţi-se după credinţa ta.” Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
Vindecarea soacrei lui Petru și mai multor bolnavi
14Isus S-a dus apoi
în casa lui Petru și a văzut pe soacra
acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. 15S-a atins de mâna ei și au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat și a început să-I slujească. 16Seara
, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate și a tămăduit pe toţi bolnavii, 17ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El
a luat asupra Lui neputinţele noastre și a purtat bolile noastre.”
Cum să urmăm pe Isus
18Isus a văzut multe noroade împrejurul Său și a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19Atunci
s-a apropiat de El un cărturar și I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge.” 20Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul.” 21Un
altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi
voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu.” 22„Vino după Mine”, i-a răspuns Isus, „și lasă morţii să-și îngroape morţii.”
Potolirea furtunii
23Isus S-a suit într-o corabie, și ucenicii Lui au mers după El. 24Și
, deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de strașnică, încât corabia era acoperită de valuri. Și El dormea. 25Ucenicii s-au apropiat de El și L-au deșteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!” 26El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioșilor?” Apoi S-a sculat
89:9
107:29
, a certat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare. 27Oamenii aceia se mirau și ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?”
Doi îndrăciţi sunt tămăduiţi
28Când
a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieșeau din morminte. Erau așa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. 29Și iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi și Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?” 30Departe de ei era o turmă mare de porci, care pășteau. 31Dracii rugau pe Isus și ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.” 32„Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. 33Porcarii au fugit și s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse și cele întâmplate cu îndrăciţii. 34Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L-au văzut, L-au
rugat să plece din ţinutul lor.
