Despre judecăţile aspre. Bârna și paiul. Lucrurile sfinte
71Nu
14:3,4,10,131 Cor. 4:3,5Iac. 4:11,12
judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. 2Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; și
cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. 3De
ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău și nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? 4Sau cum poţi zice fratelui tău: ‘Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău’ și, când colo, tu ai o bârnă într-al tău? 5Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. 6Să nu
23:9Fapte 13:45,46
daţi câinilor lucrurile sfinte și să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.
Stăruinţa în rugăciune
7Cereţi
, și vi se va da; căutaţi, și veţi găsi; bateţi, și vi se va deschide. 8Căci oricine
cere capătă; cine caută găsește; și celui ce bate, i se deschide. 9Cine
este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră? 10Sau, dacă-i cere un pește, să-i dea un șarpe? 11Deci, dacă voi, care
8:21
sunteţi răi, știţi să daţi daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! 12Tot ce
voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le și voi la fel; căci în aceasta
sunt cuprinse Legea și Prorocii.
Poarta cea strâmtă
13Intraţi
pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulţi sunt cei ce intră pe ea. 14Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă și puţini sunt cei ce o află.
Prorocii mincinoși
15Păziţi-vă
de proroci mincinoși. Ei
vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. 16Îi veţi cunoaște după
roadele lor. Culeg
oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? 17Tot așa, orice
pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. 18Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. 19Orice
pom care nu face roade bune este tăiat și aruncat în foc. 20Așa că după roadele lor îi veţi cunoaște.
Casa zidită pe stâncă
21Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne
13:25Fapte 19:13Rom. 2:13Iac. 1:22
, Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. 22Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am
prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ 23Atunci
, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă
6:8
de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’ 24De aceea, pe oricine
aude aceste cuvinte ale Mele și le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care și-a zidit casa pe stâncă. 25A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbușit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă. 26Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care și-a zidit casa pe nisip. 27A dat ploaia, au venit șuvoaiele, au suflat vânturile și au izbit în casa aceea: ea s-a prăbușit, și prăbușirea i-a fost mare.” 28După ce a sfârșit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite
de învăţătura Lui; 29căci
El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.
Vindecarea unui lepros
81Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. 2Și
un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat și I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţești.” 3Isus a întins mâna, S-a atins de el și a zis: „Da, vreau, fii curăţit!” Îndată a fost curăţită lepra lui. 4Apoi, Isus i-a zis: „Vezi
să nu spui la nimeni, ci du-te de te arată preotului și adu darul pe care l-a rânduit
Moise, ca mărturie pentru ei.”
Vindecarea robului unui sutaș
5Pe când
intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaș, care-L ruga 6și-I zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog și se chinuiește cumplit.” 7Isus i-a zis: „Am să vin și să-l tămăduiesc.” 8„Doamne”, a răspuns sutașul, „nu
sunt vrednic să intri sub acoperământul meu, ci zi
numai un cuvânt, și robul meu va fi tămăduit. 9Căci și eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostași și zic unuia: ‘Du-te!’ și se duce; altuia: ‘Vino!’ și vine; și robului meu: ‘Fă cutare lucru!’ și-l face.” 10Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat și a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă așa de mare. 11Dar vă spun că vor veni mulţi
11:10Mal. 1:11Luca 13:29Fapte 10:45
11:18
14:27Rom. 15:9Efes. 3:6
de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăţia cerurilor. 12Iar
fiii Împărăţiei vor
fi aruncaţi în întunericul de afară, unde vor fi plânsul și scrâșnirea dinţilor.” 13Apoi a zis sutașului: „Du-te și facă-ţi-se după credinţa ta.” Și robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.
Vindecarea soacrei lui Petru și mai multor bolnavi
14Isus S-a dus apoi
în casa lui Petru și a văzut pe soacra
acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri. 15S-a atins de mâna ei și au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat și a început să-I slujească. 16Seara
, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate și a tămăduit pe toţi bolnavii, 17ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: „El
a luat asupra Lui neputinţele noastre și a purtat bolile noastre.”
Cum să urmăm pe Isus
18Isus a văzut multe noroade împrejurul Său și a poruncit să treacă de cealaltă parte. 19Atunci
s-a apropiat de El un cărturar și I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge.” 20Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul omului n-are unde-Și odihni capul.” 21Un
altul, care era dintre ucenici, I-a zis: „Doamne, dă-mi
voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu.” 22„Vino după Mine”, i-a răspuns Isus, „și lasă morţii să-și îngroape morţii.”
Potolirea furtunii
23Isus S-a suit într-o corabie, și ucenicii Lui au mers după El. 24Și
, deodată, s-a stârnit pe mare o furtună atât de strașnică, încât corabia era acoperită de valuri. Și El dormea. 25Ucenicii s-au apropiat de El și L-au deșteptat, strigând: „Doamne, scapă-ne, că pierim!” 26El le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioșilor?” Apoi S-a sculat
89:9
107:29
, a certat vânturile și marea și s-a făcut o liniște mare. 27Oamenii aceia se mirau și ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?”
Doi îndrăciţi sunt tămăduiţi
28Când
a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieșeau din morminte. Erau așa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. 29Și iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi și Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?” 30Departe de ei era o turmă mare de porci, care pășteau. 31Dracii rugau pe Isus și ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.” 32„Duceţi-vă”, le-a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s-a repezit de pe râpă în mare și a pierit în ape. 33Porcarii au fugit și s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse și cele întâmplate cu îndrăciţii. 34Și iată că toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L-au văzut, L-au
rugat să plece din ţinutul lor.
Vindecarea unui slăbănog
91Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea și
a venit în cetatea Sa. 2Și
iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut
credinţa și a zis slăbănogului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!” 3Și iată că unii din cărturari au zis în ei înșiși: „Omul acesta hulește!” 4Isus, care le cunoștea
6:8
9:47
11:17
gândurile, a zis: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre? 5Căci ce este mai lesne? A zice: ‘Iertate îţi sunt păcatele’ sau a zice: ‘Scoală-te și umblă’? 6Dar, ca să știţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, – ‘Scoală-te’”, a zis El slăbănogului, „ridică-ţi patul și du-te acasă.” 7Slăbănogul s-a sculat și s-a dus acasă. 8Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
Chemarea lui Matei
9De acolo, Isus a mers
mai departe și a văzut pe un om, numit Matei, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine.” Omul acela s-a sculat și a mers după El. 10Pe
când ședea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameși și păcătoși și au șezut la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11Fariseii au văzut lucrul acesta și au zis ucenicilor Lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameșii
și cu păcătoșii
?” 12Isus i-a auzit și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. 13Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ‘Milă
voiesc, iar nu jertfă!’ Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci
pe cei păcătoși.”
Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post
14Atunci, ucenicii lui Ioan au venit la Isus și I-au zis: „De
ce noi și fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?” 15Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntașii
câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci
14:231 Cor. 7:5
vor posti. 16Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea. 17Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amândouă.”
Învierea fiicei lui Iair și vindecarea unei femei
18Pe când
le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s-a închinat și I-a zis: „Fiica mea adineauri a murit, dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, și va învia.” 19Isus S-a sculat și a plecat după el, împreună cu ucenicii Lui. 20Și
iată că o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi și s-a atins de poala hainei Lui. 21Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.” 22Isus S-a întors, a văzut-o și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credinţa
8:48
17:19
18:42
ta te-a tămăduit.” Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23Când
a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii
și când a văzut pe cei ce cântau din fluier și gloata bocind, 24le-a zis: „Daţi-vă la o parte
, căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei își băteau joc de El. 25Dar, după ce a fost scoasă gloata, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, și fetiţa s-a sculat. 26Și s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.
Vindecarea a doi orbi
27Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul
lui David!” 28După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 29Atunci S-a atins de ochii lor și a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!” 30Și li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul și le-a zis: „Vedeţi
să nu știe nimeni.” 31Dar
ei, cum au ieșit, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.
Vindecarea unui mut îndrăcit
32Pe
când plecau orbii aceștia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. 33După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Și noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel!” 34Dar fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El
dracii!”
Lui Isus Îi este milă de gloate
35Isus străbătea
toate cetăţile și satele, învăţând
pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei și vindecând orice fel de boală și orice fel de neputinţă care era în norod. 36Când
a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca
niște oi care n-au păstor. 37Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerișul
, dar puţini sunt lucrătorii! 38Rugaţi dar
pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui.”
