Isus înaintea lui Pilat
151Dimineaţa
23:1Ioan 18:28Fapte 3:13
4:26
, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrânii, cărturarii și tot soborul. După ce au legat pe Isus, L-au dus și L-au dat în mâinile lui Pilat. 2Pilat
L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. 3Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri. 4Pilat
L-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Uite de câte lucruri Te învinuiesc ei!” 5Isus
n-a mai dat niciun răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.
Hotărârea de moarte întărită
6La
fiecare Praznic al Paștelor, Pilat le slobozea un întemniţat, pe care-l cereau ei. 7În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarășii lui din pricina unui omor pe care-l săvârșiseră într-o răscoală. 8Norodul s-a suit și a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. 9Pilat le-a răspuns: „Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?” 10Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mâna lui. 11Dar preoţii
cei mai de seamă au aţâţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. 12Pilat a luat din nou cuvântul și le-a zis: „Dar ce voiţi să fac cu Acela pe care-L numiţi Împăratul iudeilor?” 13Ei au strigat din nou: „Răstignește-L!” 14„Dar ce rău a făcut?” le-a zis Pilat. Însă ei au început să strige și mai tare: „Răstignește-L!” 15Pilat
a vrut să facă pe placul norodului și le-a slobozit pe Baraba, iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat să fie răstignit. 16Ostașii
au adus pe Isus în curte, adică în palat, și au adunat toată ceata ostașilor. 17L-au îmbrăcat într-o haină de purpură, au împletit o cunună de spini și I-au pus-o pe cap. 18Apoi au început să-I ureze și să zică: „Plecăciune, Împăratul iudeilor!” 19Și-L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau și I se închinau. 20După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
21Au
silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător care se întorcea de la câmp, numit Simon din Cirene, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus. 22Și
au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tălmăcit, înseamnă: „Locul căpăţânii”. 23I-au
dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l-a luat. 24După ce L-au răstignit, I-au
împărţit hainele între ei trăgând la sorţi, ca să știe ce să ia fiecare. 25Când L-au răstignit, era
ceasul al treilea. 26Deasupra Lui era scrisă
vina Lui: „Împăratul iudeilor”. 27Împreună
cu El au răstignit doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga Lui. 28Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „A
fost pus în numărul celor fărădelege.”
Batjocurile trecătorilor
29Trecătorii
își băteau joc de El, dădeau din cap și ziceau: „Uă! Tu, care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, 30mântuiește-Te pe Tine Însuţi și coboară-Te de pe cruce!” 31Tot astfel și preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii, își băteau joc de El între ei și ziceau: „Pe alţii i-a mântuit, și pe Sine Însuși nu Se poate mântui! 32Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!” Cei
răstigniţi împreună cu El, de asemenea, își băteau joc de El.
Moartea lui Isus
33La ceasul
al șaselea, s-a făcut întuneric peste toată ţara până la ceasul al nouălea. 34Și în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: „Eloi
, Eloi, Lama Sabactani?”, care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 35Unii din cei ce stăteau acolo, când L-au auzit, ziceau: „Iată, cheamă pe Ilie!” 36Și unul din ei a alergat
de a umplut un burete cu oţet, l-a pus într-o trestie și I-a dat
să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să-L coboare de pe cruce!” 37Dar
Isus a scos un strigăt tare și Și-a dat duhul. 38Perdeaua
dinăuntrul Templului s-a rupt în două de sus până jos. 39Sutașul, care sta în faţa lui Isus, când a văzut
că Și-a dat astfel duhul, a zis: „Cu adevărat, Omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!” 40Acolo
erau și niște femei care priveau de
departe. Printre ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose, și Salome, 41care, pe când era El în Galileea, mergeau
după El și-I slujeau, și multe alte femei care se suiseră împreună cu El în Ierusalim.
Îngroparea lui Isus
42Când
s-a înserat, fiindcă era Ziua Pregătirii, adică ziua dinaintea Sabatului, 43a venit Iosif din Arimateea, un sfetnic cu vază al soborului, care și el aștepta
Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus. 44Pilat s-a mirat că murise așa de curând. A chemat pe sutaș și l-a întrebat dacă a murit de mult. 45După ce s-a încredinţat de la sutaș că a murit, a dăruit lui Iosif trupul. 46Și
Iosif a cumpărat o pânză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L-a înfășurat în pânza de in și L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la ușa mormântului. 47Maria Magdalena și Maria mama lui Iose se uitau unde-L puneau.
Învierea lui Isus
161După ce a trecut
ziua Sabatului, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salome au cumpărat
miresme ca să se ducă să ungă trupul lui Isus. 2În
ziua dintâi a săptămânii, s-au dus la mormânt dis-de-dimineaţă, pe când răsărea soarele. 3Femeile ziceau una către alta: „Cine ne va prăvăli piatra de la ușa mormântului?” 4Și când și-au ridicat ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese prăvălită. 5Au
intrat în mormânt, au văzut pe un tinerel șezând la dreapta, îmbrăcat într-un veșmânt alb, și s-au înspăimântat. 6El
le-a zis: „Nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Isus din Nazaret, care a fost răstignit. A înviat, nu este aici; iată locul unde Îl puseseră. 7Dar duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui și lui Petru că merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea, cum
v-a spus.” 8Ele au ieșit din mormânt și au luat-o la fugă, pentru că erau cuprinse de cutremur și de spaimă. Și
n-au spus nimănui nimic, căci se temeau.
Arătările lui Isus după înviere
9(Isus, după ce a înviat, în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii, S-a
arătat mai întâi Mariei Magdalena, din
care scosese șapte draci. 10Ea
s-a dus și a dat de știre celor ce fuseseră împreună cu El, care plângeau și se tânguiau. 11Când au auzit ei
că este viu și că a fost văzut de ea, n-au crezut-o. 12După aceea, S-a arătat într-alt chip la
doi dintre ei pe drum, când se duceau la ţară. 13Aceștia s-au dus de au spus lucrul acesta celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut. 14În sfârșit
, S-a arătat celor unsprezece, când ședeau la masă, și i-a mustrat pentru necredinţa și împietrirea inimii lor, pentru că nu crezuseră pe cei ce-L văzuseră înviat.
Trimiterea celor unsprezece
15Apoi
le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea și
propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. 16Cine
16:30-32Rom. 10:91 Pet. 3:21
va crede și se va boteza va fi mântuit, dar
cine nu va crede va fi osândit. 17Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în
8:7
16:18
19:12
Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în
10:46
19:61 Cor. 12:10,28
limbi noi, 18vor lua în mână șerpi
, dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma, își
9:17
28:8Iac. 5:14,15
vor pune mâinile peste bolnavi, și bolnavii se vor însănătoși.” 19Domnul Isus, după
ce a vorbit cu ei, S-a
înălţat la cer și a
șezut la dreapta lui Dumnezeu. 20Iar ei au plecat și au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei și
14:31 Cor. 2:4,5Evr. 2:4
întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau. Amin.)
