Vindecarea slăbănogului
21După câteva zile, Isus S-a întors
în Capernaum. S-a auzit că este în casă 2și s-au adunat îndată așa de mulţi că nu putea să-i mai încapă locul dinaintea ușii. El le vestea Cuvântul. 3Au venit la El niște oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inși. 4Fiindcă nu puteau să ajungă până la El din pricina norodului, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus și, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul. 5Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îţi sunt iertate!” 6Unii din cărturari, care erau de faţă, se gândeau în inimile lor: 7„Cum vorbește Omul acesta astfel? Hulește! Cine
poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?” 8Îndată, Isus a cunoscut
, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei și le-a zis: „Pentru ce aveţi astfel de gânduri în inimile voastre? 9Ce
este mai lesne: a zice slăbănogului: ‘Păcatele îţi sunt iertate’ ori a zice: ‘Scoală-te, ridică-ţi patul și umblă’? 10Dar, ca să știţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: 11‘Ţie îţi poruncesc’”, a zis El slăbănogului, „‘scoală-te, ridică-ţi patul și du-te acasă.’” 12Și îndată, slăbănogul s-a sculat, și-a ridicat patul și a ieșit afară în faţa tuturor; așa că toţi au rămas uimiţi și slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Niciodată n-am văzut așa ceva!”
Chemarea lui Levi
13Isus
a ieșit iarăși la mare. Toată mulţimea venea la El; și El învăţa pe toţi. 14Când
trecea pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu, șezând la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!” Levi s-a sculat și a mers după El.
Isus stă la masă cu vameșii și păcătoșii
15Pe
când ședea Isus la masă în casa lui Levi, mulţi vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulţi care mergeau de obicei după El. 16Cărturarii și fariseii, când L-au văzut mâncând cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: „De ce mănâncă El și bea cu vameșii și cu păcătoșii?” 17Isus, când a auzit acest lucru, le-a zis: „Nu
18:11Luca 5:31,32
19:101 Tim. 1:15
cei sănătoși au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoși.”
Despre post
18Ucenicii
lui Ioan și fariseii obișnuiau să postească. Ei au venit și au zis lui Isus: „Pentru ce ucenicii lui Ioan și ai fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc?” 19Isus le-a răspuns: „Oare pot posti nuntașii câtă vreme este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot posti. 20Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei, și atunci vor posti în ziua aceea. 21Nimeni nu coase un petic de postav nou la o haină veche; altfel, peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi și mai rea ruptură se face. 22Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel, vinul cel nou sparge burdufurile și vinul se varsă, iar burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou este pus în burdufuri noi.”
Spicele de grâu și Sabatul
23S-a întâmplat că, într-o zi de Sabat, Isus trecea
prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, pe când mergeau, au început să smulgă
spice de grâu. 24Fariseii I-au zis: „Vezi, de ce fac ei ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului?” 25Isus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit niciodată ce
a făcut David când a fost în nevoie și când au flămânzit el și cei ce erau împreună cu el? 26Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, în zilele marelui preot Abiatar, și a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care
nu este îngăduit să le mănânce decât preoţii? Și cum a dat din ele chiar și celor ce erau cu el?” 27Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul, pentru Sabat; 28așa că Fiul omului este Domn
chiar și al Sabatului.”
Omul cu mâna uscată
31Isus a
intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată. 2Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui. 3Și Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te și stai la mijloc!” 4Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau. 5Atunci, rotindu-Și privirile cu mânie peste ei și mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, și mâna i s-a făcut sănătoasă. 6Fariseii
au ieșit afară și s-au sfătuit îndată cu irodienii
cum să-L piardă.
Isus vindecă pe bolnavi
7Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; și
o mare mulţime de oameni din Iudeea, 8din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan și dimprejurul Tirului și Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El. 9Isus a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 10Căci El vindeca pe mulţi și, de aceea, toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 11Duhurile
necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui și strigau: „Tu
ești Fiul lui Dumnezeu.” 12Dar El le
poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.
Alegerea celor doisprezece apostoli
13În urmă
9:1
, Isus S-a suit pe munte, a chemat la El pe cine a vrut și ei au venit la El. 14A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine și să-i trimită să propovăduiască. 15Le-a dat și putere să vindece bolile și să scoată dracii. 16Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a
pus numele Petru; 17Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care, tălmăcit, înseamnă: „Fiii tunetului”; 18Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul 19și Iuda Iscarioteanul, care L-a și vândut.
Păcatul împotriva Duhului Sfânt
20Au venit în casă și s-a adunat din nou norodul, așa că
nu puteau nici măcar să prânzească. 21Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. Căci
10:20
ziceau: „Și-a ieșit din minţi.” 22Și cărturarii, care se coborâseră din Ierusalim, ziceau: „Este
10:25Luca 11:15Ioan 7:20
8:48,52
10:20
stăpânit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.” 23Isus
i-a chemat la El și le-a zis în pilde: „Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? 24Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei însăși, împărăţia aceea nu poate dăinui. 25Și dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăși, casa aceea nu poate dăinui. 26Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuși, este dezbinat și nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el. 27Nimeni
nu poate să intre în casa unui om tare și să-i jefuiască gospodăria, decât dacă a legat mai întâi pe omul acela tare; numai atunci îi va jefui casa. 28Adevărat
vă spun că toate păcatele și toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta, 29dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac, ci este vinovat de un păcat veșnic.” 30Aceasta, pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat.”
Mama și fraţii lui Isus
31Atunci
au venit mama și fraţii Lui și, stând afară, au trimis să-L cheme. 32Mulţimea ședea în jurul Lui, când I-au spus: „Iată că mama Ta și fraţii Tăi sunt afară și Te caută.” 33El a răspuns: „Cine sunt mama Mea și fraţii Mei?” 34Apoi, aruncându-Și privirile peste cei ce ședeau împrejurul Lui: „Iată”, a zis El, „mama Mea și fraţii Mei! 35Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră și mamă.”
Pilda semănătorului
41Isus a început iarăși
să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit și a șezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare. 2Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; și
, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea: 3„Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările și au mâncat-o. 5O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc, 6dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat. 7O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, au înecat-o și n-a dat rod. 8O altă parte a căzut în pământ bun: a dat
rod, care se înălţa și creștea; și au adus una treizeci, alta șaizeci și alta o sută.” 9Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă.” 10Când
a fost singur, cei ce erau în jurul Lui, împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde. 11„Vouă”, le-a zis El, „v-a fost dat să cunoașteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei ce
sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţișate în pilde, 12pentru ca
, măcar că privesc, să privească și să nu vadă și, măcar că aud, să audă și să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu și să li se ierte păcatele.” 13El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde? 14Semănătorul
seamănă Cuvântul. 15Cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul, dar, după ce l-au auzit, vine Satana îndată și ia Cuvântul semănat în ei. 16Tot așa, cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie, 17dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. 18Alţii sunt cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, 19dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea
bogăţiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul și-l fac astfel neroditor. 20Alţii, apoi, sunt înfăţișaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc și fac rod: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută.”
Lumina
21El
11:33
le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeșnic? 22Căci
nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va ieși la lumină. 23Dacă
are cineva urechi de auzit, să audă.” 24El le-a mai zis: „Luaţi seama la ce auziţi. Cu
ce măsură veţi măsura, vi se va măsura și vi se va da și mai mult. 25Căci
25:29Luca 8:18
19:26
, celui ce are, i se va da; dar, de la cel ce n-are, se va lua și ce are.”
Pilda cu sămânţa
26El a mai zis: „Cu
Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ; 27fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţește și crește fără să știe el cum. 28Pământul rodește singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic 29și, când este coaptă roada, pune
îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul.”
Pilda grăuntelui de muștar
30El a mai zis: „Cu
4:4
5:14
19:20
ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfăţișa? 31Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pământ, 32dar, după ce a fost semănat, crește și se face mai mare decât toate zarzavaturile și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui.” 33Isus
le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-L priceapă. 34Nu le vorbea deloc fără pildă, dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.
Potolirea furtunii
35În
aceeași zi, seara, Isus le-a zis: „Să trecem în partea cealaltă.” 36După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care Se afla și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38Și El dormea la cârmă, pe căpătâi. Ucenicii L-au deșteptat și I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?” 39El S-a sculat, a certat vântul și a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat și s-a făcut o liniște mare. 40Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi așa de fricoși? Tot n-aveţi credinţă?” 41I-a apucat o mare frică și ziceau unii către alţii: „Cine este Acesta de Îl ascultă chiar și vântul, și marea?”
