Focul Domnului
111Poporul
a cârtit în gura mare împotriva Domnului, zicând că-i merge rău. Când a auzit, Domnul S-a mâniat
. S-a aprins
între ei focul Domnului și a mistuit o parte din marginea taberei. 2Poporul a strigat către Moise. Moise s-a rugat
Domnului, și focul s-a stins. 3Locului aceluia i-au pus numele Tabeera (Ardere), pentru că se aprinsese focul Domnului printre ei.
Prepeliţele
4Adunăturii
de oameni care se aflau în mijlocul lui Israel i-a venit poftă, ba chiar și copiii lui Israel au început să plângă și să zică: „Cine
106:141 Cor. 10:6
ne va da carne să mâncăm? 5Ne aducem
aminte de peștii pe care-i mâncam în Egipt și care nu ne costau nimic, de castraveţi, de pepeni, de praji, de ceapă și de usturoi. 6Acum ni s-a uscat
sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decât mana aceasta.” 7Mana
semăna cu grăuntele de coriandru și la vedere era ca bedelionul
. 8Poporul se risipea și o strângea, o măcina la râșniţă sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală și făcea turte din ea. Mana avea gustul
unei turte făcute cu untdelemn. 9Când cădea roua
noaptea în tabără, cădea și mana. 10Moise a auzit pe popor plângând, fiecare în familia lui și la ușa cortului lui. Mânia
Domnului s-a aprins cu tărie. Moise s-a întristat 11și a zis
Domnului: „Pentru ce mâhnești Tu pe robul Tău și pentru ce n-am căpătat eu trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? 12Oare eu am zămislit pe poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: ‘Poartă-l
la sânul tău, cum poartă doica
pe copil, până în ţara pe care ai jurat
50:24Exod 13:5
părinţilor lui că i-o vei da’? 13De unde
să iau carne, ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei plâng la mine, zicând: ‘Dă-ne carne ca să mâncăm!’ 14Eu
singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. 15Decât să Te porţi așa cu mine, mai bine omoară-mă
, Te rog, dacă mai am vreo trecere înaintea Ta, ca să nu-mi mai văd
nenorocirea.” 16Domnul a zis lui Moise: „Adună la Mine șaptezeci
de bărbaţi, dintre bătrânii lui Israel, din cei pe care-i cunoști ca bătrâni ai poporului și cu putere
asupra lor; adu-i la cortul întâlnirii și să se înfăţișeze acolo împreună cu tine. 17Eu
Mă voi coborî și îţi voi vorbi acolo; voi lua din duhul
care este peste tine și-l voi pune peste ei, ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului și să n-o porţi tu singur. 18Să spui poporului: ‘Sfinţiţi-vă
pentru mâine și aveţi să mâncaţi carne, fiindcă aţi plâns în
auzul Domnului și aţi zis: «Cine ne va da carne să mâncăm? Căci noi
o duceam bine în Egipt!» Domnul vă va da carne și veţi mânca. 19Aveţi să mâncaţi carne nu o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile, 20ci o lună
106:15
întreagă, până vă va ieși pe nări și vă veţi scârbi de ea, pentru că n-aţi ascultat de Domnul care este în mijlocul vostru și pentru că aţi plâns înaintea Lui, zicând: «Pentru ce
am ieșit noi oare din Egipt?»’” 21Moise a zis: „Șase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul
38:26
căruia sunt eu, și Tu zici: ‘Le voi da carne și vor mânca o lună întreagă!’ 22Putem tăia
oare atâtea oi și atâţia boi, ca să ajungă? Sau nu cumva avem să prindem toţi peștii mării, ca să le ajungă?” 23Domnul a răspuns lui Moise: „Nu cumva
59:1
s-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă ceea ce ţi-am spus se va
întâmpla sau nu.” 24Moise a ieșit și a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat
șaptezeci de bărbaţi din bătrânii poporului și i-a pus în jurul cortului. 25Domnul S-a coborât
în nor și a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el și l-a pus peste cei șaptezeci de bătrâni. Și de îndată ce duhul s-a așezat
peste ei, au început să prorocească
19:20,21,23Ioel 2:28Fapte 2:17,181 Cor. 14:1
, dar după aceea n-au mai prorocit. 26Doi oameni, unul numit Eldad și altul Medad, rămăseseră în tabără, și duhul s-a așezat și peste ei, căci erau dintre cei scriși, măcar că nu
se duseseră la cort. Și au început să prorocească și ei în tabără. 27Un tânăr a alergat și a dat de știre lui Moise, zicând: „Eldad și Medad prorocesc în tabără.” 28Și Iosua, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţea lui, a luat cuvântul și a zis: „Domnule Moise
, oprește-i.” 29Moise i-a răspuns: „Ești gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu
ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din proroci și Domnul să-Și pună Duhul Lui peste ei!” 30Apoi Moise s-a întors în tabără, el și bătrânii lui Israel. 31Domnul a făcut să sufle de peste mare un vânt
105:40
, care a adus prepeliţe și le-a răspândit peste tabără cale cam de o zi într-o parte și cale cam de o zi de cealaltă parte în jurul taberei. Aveau o înălţime de aproape doi coţi de la faţa pământului. 32În tot timpul zilei aceleia și toată noaptea și toată ziua următoare, poporul s-a sculat și a strâns prepeliţe; cel ce strânsese cel mai puţin avea zece omeri. Ei și le-au întins în jurul taberei. 33Pe când carnea
era încă în dinţii lor, fără să fie mestecată, Domnul S-a aprins de mânie împotriva poporului și Domnul a lovit poporul cu o urgie foarte mare. 34Au pus locului aceluia numele Chibrot-Hataava (Mormintele lăcomiei), pentru că acolo au îngropat pe poporul apucat de poftă. 35De la Chibrot-Hataava, poporul a plecat
la Haţerot și s-a oprit la Haţerot.