181Cel ursuz caută ce-i place lui,
se supără de orice lucru bun.
2Nebunului nu-i este de învăţătură,
ci vrea să arate ce știe el.
3Când vine cel rău, vine și dispreţul
și, odată cu rușinea, vine și ocara.
4Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape
adânci;
izvorul înţelepciunii este ca un șuvoi
care curge întruna.
5Nu
16:1928:21
este bine să ai în vedere faţa celui rău,
ca să nedreptăţești pe cel neprihănit la judecată.
6Vorbele nebunului aduc ceartă
și gura lui înjură până stârnește lovituri.
7Gura
nebunului îi aduce pieirea
și buzele îi sunt o cursă pentru suflet.
8Cuvintele
bârfitorului sunt ca prăjiturile:
alunecă până în fundul măruntaielor.
9Cine se lenevește în lucrul lui
este frate
cu cel ce nimicește.
10Numele Domnului este un turn
27:1
61:3,4
91:2
144:2
tare;
cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost.
11Averea
este o cetate întărită pentru cel bogat;
în închipuirea lui, ea este un zid înalt.
12Înainte
de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea slavei.
13Cine răspunde fără
să fi ascultat
face o prostie și își trage rușinea.
14Duhul omului îl sprijină la boală.
Dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica?
15O inimă pricepută dobândește știinţa
și urechea celor înţelepţi caută știinţa.
16Darurile
unui om îi fac loc
și-i deschid intrarea înaintea celor mari.
17Cel care vorbește întâi în pricina lui pare că are dreptate,
dar vine celălalt și-l ia la cercetare.
18Sorţul pune capăt neînţelegerilor
și hotărăște între cei puternici.
19Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câștigat decât o cetate întărită
și certurile lor sunt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești.
20Din rodul
gurii lui își satură omul trupul,
din venitul buzelor lui se satură.
21Moartea
și viaţa sunt în puterea limbii;
oricine o iubește îi va mânca roadele.
22Cine
găsește o nevastă bună găsește fericirea;
este un har pe care-l capătă de la Domnul.
23Săracul vorbește rugându-se,
dar bogatul răspunde cu
asprime.
24Cine își face mulţi prieteni îi face spre nenorocirea lui,
dar
este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate.
191Mai mult preţuiește
săracul care umblă în neprihănirea lui
decât un bogat cu buze stricate și nebun.
2Lipsa de știinţă este o pagubă pentru cineva
și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău.
3Nebunia omului îi sucește calea
și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima
lui.
4Bogăţia
aduce un mare număr de prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5Martorul
mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6Omul darnic are mulţi
lingușitori
și toţi
sunt prieteni cu cel ce dă daruri.
7Toţi
fraţii săracului îl urăsc;
cu cât mai mult se
depărtează prietenii lui de el!
El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi.
8Cine capătă înţelepciune își iubește sufletul;
cine păstrează priceperea găsește
fericirea.
9Martorul
mincinos nu rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni va pieri.
10Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări,
cu atât mai puţin unui rob
, să stăpânească peste voievozi.
11Înţelepciunea
face pe om răbdător
și
este o cinste pentru el să uite greșelile.
12Mânia împăratului este ca
răcnetul unui leu
și bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă.
13Un fiu
nebun este o nenorocire pentru tatăl său,
și
o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna.
14Casa
și averea le moștenim de la părinţi,
dar o
nevastă pricepută este un dar de la Domnul.
15Lenea
te cufundă într-un somn adânc
și sufletul molatic suferă
de foame.
16Cine
11:28
păzește porunca își păzește sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale va muri.
17Cine
are milă de sărac împrumută pe Domnul,
și El îi va răsplăti binefacerea.
18Pedepsește-ţi
fiul, căci tot mai este nădejde,
dar nu dori să-l omori!
19Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa;
căci, dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta.
20Ascultă sfaturile și primește învăţătura,
ca să
fii înţelept pe viitor!
21Omul face multe
46:10Fapte 5:39Evr. 6:17
planuri în inima lui,
dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.
22Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui;
și mai mult preţuiește un sărac decât un mincinos.
23Frica
de Domnul duce la viaţă,
și cel ce o are petrece noaptea sătul,
fără să fie cercetat de nenorocire.
24Leneșul
își vâră mâna în strachină
și n-o duce înapoi la gură.
25Lovește
pe batjocoritor și prostul se
va face înţelept;
mustră
pe omul priceput și va înţelege știinţa!
26Cine jefuiește pe tatăl său și izgonește pe mama sa
este un fiu
care aduce rușine și ocară.
27Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura,
dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte.
28Un martor stricat își bate joc de dreptate
și gura
20:12,13
34:7
celor răi înghite nelegiuirea.
29Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori
și loviturile
, pentru spinările nebunilor.
201Vinul este
batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase;
oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.
2Frica pe care o insuflă împăratul este ca
răcnetul unui leu;
cine îl supără păcătuiește
împotriva sa însuși.
3Este o cinste
pentru om să se ferească de certuri;
dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere.
4Toamna
, leneșul nu ară;
la secerat, ar vrea să strângă roade, dar
nu este nimic!
5Sfaturile în inima omului sunt ca
niște ape adânci,
dar omul priceput știe să scoată din ele.
6Mulţi
oameni își trâmbiţează bunătatea;
dar cine poate găsi un om
credincios?
7Cel neprihănit umblă în
neprihănirea lui;
ferice
112:2
de copiii lui după el!
8Împăratul
care șade pe scaunul de domnie al dreptăţii
risipește orice rău cu privirea lui.
9Cine
poate zice: „Mi-am curăţit inima,
sunt curat de păcatul meu”?
10Două feluri de greutăţi
și două feluri de măsuri
sunt o scârbă înaintea Domnului.
11Copilul lasă să se vadă încă
din faptele lui
dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.
12Urechea care aude
și ochiul care vede,
și pe una, și pe celălalt, Domnul le-a făcut.
13Nu
iubi somnul, căci vei ajunge sărac;
deschide ochii și te vei sătura de pâine!
14„Rău! Rău!” zice cumpărătorul
și, plecând, se fericește.
15Este aur și sunt multe mărgăritare;
dar buzele înţelepte sunt un lucru
scump.
16Ia-i
haina, căci s-a pus chezaș pentru altul;
și ţine-l zălog pentru alţii!
17Pâinea minciunii este dulce
omului,
dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.
18Planurile se pun la cale prin
sfat.
Fă
războiul cu chibzuinţă!
19Cine
umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse,
și cu cel ce nu-și poate ţine gura
să nu te amesteci.
20Dacă cineva
blestemă pe tatăl său și pe mama sa,
i se va stinge lumina
în mijlocul întunericului.
21O moștenire
repede câștigată de la început
nu va fi binecuvântată la
sfârșit.
22Nu
zice: „Îi voi întoarce eu răul!”
Nădăjduiește
în Domnul, și El te va ajuta.
23Domnul urăște
două feluri de greutăţi,
și cântarul mincinos nu este un lucru bun.
24Domnul
îndreaptă pașii omului,
dar ce înţelege omul din calea sa?
25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă
și, abia după
ce a făcut juruinţa, să se gândească.
26Un împărat
înţelept vântură pe cei răi
și trece cu roata peste ei.
27Suflarea omului este o lumină
a Domnului,
care pătrunde până în fundul măruntaielor.
28Bunătatea
și credincioșia păzesc pe împărat,
și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate.
29Slava tinerilor este tăria,
dar podoaba
bătrânilor sunt perii albi.
30Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile
și vânătăile până la rană.
