281Cel rău
fuge fără să fie urmărit,
dar cel neprihănit îndrăznește ca un leu tânăr.
2Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi,
dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuiește.
3Un om
sărac care apasă pe cei obijduiţi
este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine.
4Cei ce
49:18Rom. 1:32
părăsesc legea laudă pe cel rău,
dar
14:4Efes. 5:11
cei ce păzesc legea se mânie pe el.
5Oamenii
dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept,
dar cei ce
caută pe Domnul înţeleg totul.
6Mai
mult preţuiește săracul care umblă în neprihănirea lui
decât bogatul care umblă pe căi sucite.
7Cel ce
păzește legea este un fiu priceput,
dar cel ce
umblă cu cei desfrânaţi face rușine tatălui său.
8Cine
își înmulţește avuţiile prin dobândă și camătă
le strânge pentru cel ce are milă de săraci.
9Dacă cineva își întoarce urechea ca să n-asculte legea,
chiar
109:7
și rugăciunea lui este o scârbă.
10Cine
rătăcește pe oamenii fără prihană pe calea cea rea
cade în groapa pe care a săpat-o,
dar
oamenii fără prihană moștenesc fericirea.
11Omul bogat se crede înţelept,
dar săracul care este priceput îl cercetează.
12Când
biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă,
dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde.
13Cine
își ascunde fărădelegile nu propășește,
dar cine le mărturisește și se lasă de ele capătă îndurare.
14Ferice de omul care
se teme necontenit,
dar
11:20
cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire.
15Ca un leu
care răcnește și ca un urs flămând,
așa este
cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16Un voievod fără pricepere își înmulţește faptele de asuprire,
dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele.
17Un om
al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia
fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească.
18Cine
umblă în neprihănire găsește mântuirea,
dar cine
umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă.
19Cine
își lucrează câmpul are belșug de pâine,
dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.
20Un om credincios este năpădit de binecuvântări,
dar
cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.
21Nu este bine să
cauţi la faţa oamenilor;
chiar pentru
o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.
22Un om
pizmaș se grăbește să se îmbogăţească,
și nu știe că lipsa va veni peste el.
23Cine
mustră pe alţii găsește mai multă bunăvoinţă pe urmă
decât cel cu limba lingușitoare.
24Cine fură pe tatăl său și pe mama sa și zice că nu este un păcat
este tovarăș
cu nimicitorul.
25Cel lacom
stârnește certuri,
dar
cel ce se încrede în Domnul este săturat din belșug.
26Cine se încrede în inima lui este un nebun,
dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit.
27Cine
dă săracului nu duce lipsă,
dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme.
28Când
se înalţă cei răi, fiecare
se ascunde,
dar când pier ei, cei buni se înmulţesc.
291Un
om care se împotrivește tuturor mustrărilor
va fi zdrobit deodată și fără leac.
2Când
se înmulţesc cei buni, poporul se bucură,
dar când stăpânește cel rău, poporul
geme.
3Cine
iubește înţelepciunea înveselește pe tatăl său,
dar
cine umblă cu curvele risipește averea.
4Un împărat întărește ţara prin dreptate,
dar cine ia mită o nimicește.
5Cine lingușește pe aproapele său
îi întinde un laţ sub pașii lui.
6În păcatul omului rău este o cursă,
dar cel bun biruiește și se bucură.
7Cel
31:13Ps. 41:1
bun pricepe pricina săracilor,
dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8Cei
ușuratici aprind focul în cetate,
dar înţelepţii potolesc
mânia.
9Când se ceartă un înţelept cu un nebun,
să se tot supere sau
să tot râdă, căci pace nu se face.
10Oamenii
setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană,
dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.
11Nebunul
își arată toată patima,
dar înţeleptul o stăpânește.
12Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase,
toţi slujitorii lui sunt niște răi.
13Săracul și asupritorul se
întâlnesc,
dar Domnul
le luminează ochii amândurora.
14Un împărat
care judecă pe săraci după
adevăr
își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15Nuiaua
și certarea dau înţelepciunea,
dar copilul
lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
16Când se înmulţesc cei răi, se înmulţește și păcatul,
dar
58:10
91:8
92:11
cei buni le vor vedea căderea.
17Pedepsește-ţi
fiul, și el îţi va da odihnă
și îţi va aduce desfătare sufletului.
18Când
nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;
dar
ferice de poporul care păzește legea!
19Nu prin vorbe se pedepsește un rob,
căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit,
poţi să nădăjduiești mai
mult de la un nebun decât de la el.
21Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie
la urmă ajunge de se crede fiu.
22Un om
mânios stârnește certuri
și un înfuriat face multe păcate.
23Mândria
18:14Fapte 12:23Iac. 4:6,101 Pet. 5:5
unui om îl coboară,
dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
24Cine împarte cu un hoţ își urăște viaţa,
aude
blestemul și nu spune nimic.
25Frica
20:2,11
de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26Mulţi
umblă după bunăvoinţa celui ce stăpânește,
dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
27Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi,
dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.
301Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele
înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel și pentru Ucal.
2Negreșit
, sunt mai prost decât oricine
și n-am pricepere de om.
3N-am învăţat înţelepciunea
și nu cunosc știinţa sfinţilor.
4Cine
s-a suit la ceruri și cine s-a coborât din ele?
Cine
a adunat vântul în pumnii lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a hotărât toate marginile pământului?
Cum se numește el și cum îl cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?
5Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat
18:30
19:8
119:140
.
El este un scut
84:11
115:9,10,11
pentru cei ce se încred în El.
6N-adăuga
12:32Apoc. 22:18,19
nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te pedepsească și să fii găsit mincinos.
7Două lucruri Îţi cer:
nu mi le opri înainte de moarte!
8Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos;
nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie,
dă-mi
pâinea care-mi trebuie!
9Ca
31:20
32:15Neem. 9:25,26Iov 31:24,25,28Osea 13:6
nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine și să zic: „Cine este Domnul?”
Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur
și să iau în deșert Numele Dumnezeului meu.
10Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui,
ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.
11Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său
și nu binecuvântează pe mama sa.
12Este un neam de oameni care
se crede curat,
și totuși nu este spălat de întinăciunea lui.
13Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași
și care își ţin pleoapele sus.
14Este
57:4
un neam de oameni ai căror dinţi sunt niște săbii și ale căror măsele sunt niște cuţite,
ca
să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ și pe cei lipsiţi dintre oameni.
15Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!”
Trei lucruri sunt nesăţioase,
patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”,
16și anume: Locuinţa morţilor
, femeia stearpă,
pământul, care nu este sătul de apă,
și focul, care nu zice niciodată: „Destul!”
17Pe ochiul
care își bate joc de tatăl său
și nesocotește ascultarea de mamă
îl vor scobi corbii de la pârâu
și îl vor mânca puii de vultur.
18Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele
și chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19urma vulturului pe cer,
urma șarpelui pe stâncă,
urma corabiei în mijlocul mării
și urma omului la o fată.
20Tot așa este și calea femeii preacurve:
ea mănâncă și se șterge la gură
și apoi zice: „N-am făcut nimic rău.”
21Trei lucruri fac să se răscoale o ţară
și patru lucruri nu le poate suferi:
22un rob
care a început să împărăţească,
un nebun care are pâine din belșug,
23o femeie dispreţuită care se mărită
și o roabă care moștenește pe stăpână-sa.
24Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ,
și totuși dintre cele mai înţelepte:
25furnicile
, care nu sunt un popor tare,
dar își pregătesc hrana vara;
26șoarecii
de munte, care nu sunt un popor puternic,
dar își așază locuinţa în stânci;
27lăcustele n-au împărat,
și totuși pornesc toate în cete;
28păianjenul îl poţi prinde cu mâinile
și se găsește totuși în casele împăraţilor.
29Trei fiinţe au o ţinută frumoasă
și patru au mers măreţ:
30leul, viteazul dobitoacelor,
care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31calul închingat gata și ţapul
și împăratul căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie
și dacă ai gânduri rele,
pune
40:4Ecl. 8:3Mica 7:16
mâna la gură:
33căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge
și stoarcerea mâniei dă certuri.
