291Un
om care se împotrivește tuturor mustrărilor
va fi zdrobit deodată și fără leac.
2Când
se înmulţesc cei buni, poporul se bucură,
dar când stăpânește cel rău, poporul
geme.
3Cine
iubește înţelepciunea înveselește pe tatăl său,
dar
cine umblă cu curvele risipește averea.
4Un împărat întărește ţara prin dreptate,
dar cine ia mită o nimicește.
5Cine lingușește pe aproapele său
îi întinde un laţ sub pașii lui.
6În păcatul omului rău este o cursă,
dar cel bun biruiește și se bucură.
7Cel
31:13Ps. 41:1
bun pricepe pricina săracilor,
dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8Cei
ușuratici aprind focul în cetate,
dar înţelepţii potolesc
mânia.
9Când se ceartă un înţelept cu un nebun,
să se tot supere sau
să tot râdă, căci pace nu se face.
10Oamenii
setoși de sânge urăsc pe omul fără prihană,
dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.
11Nebunul
își arată toată patima,
dar înţeleptul o stăpânește.
12Când cel ce stăpânește dă ascultare cuvintelor mincinoase,
toţi slujitorii lui sunt niște răi.
13Săracul și asupritorul se
întâlnesc,
dar Domnul
le luminează ochii amândurora.
14Un împărat
care judecă pe săraci după
adevăr
își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15Nuiaua
și certarea dau înţelepciunea,
dar copilul
lăsat de capul lui face rușine mamei sale.
16Când se înmulţesc cei răi, se înmulţește și păcatul,
dar
58:10
91:8
92:11
cei buni le vor vedea căderea.
17Pedepsește-ţi
fiul, și el îţi va da odihnă
și îţi va aduce desfătare sufletului.
18Când
nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;
dar
ferice de poporul care păzește legea!
19Nu prin vorbe se pedepsește un rob,
căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20Dacă vezi un om care vorbește nechibzuit,
poţi să nădăjduiești mai
mult de la un nebun decât de la el.
21Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie
la urmă ajunge de se crede fiu.
22Un om
mânios stârnește certuri
și un înfuriat face multe păcate.
23Mândria
18:14Fapte 12:23Iac. 4:6,101 Pet. 5:5
unui om îl coboară,
dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
24Cine împarte cu un hoţ își urăște viaţa,
aude
blestemul și nu spune nimic.
25Frica
20:2,11
de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26Mulţi
umblă după bunăvoinţa celui ce stăpânește,
dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
27Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi,
dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.
301Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele
înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel și pentru Ucal.
2Negreșit
, sunt mai prost decât oricine
și n-am pricepere de om.
3N-am învăţat înţelepciunea
și nu cunosc știinţa sfinţilor.
4Cine
s-a suit la ceruri și cine s-a coborât din ele?
Cine
a adunat vântul în pumnii lui?
Cine a strâns apele în haina lui?
Cine a hotărât toate marginile pământului?
Cum se numește el și cum îl cheamă pe fiul său? Știi tu lucrul acesta?
5Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat
18:30
19:8
119:140
.
El este un scut
84:11
115:9,10,11
pentru cei ce se încred în El.
6N-adăuga
12:32Apoc. 22:18,19
nimic la cuvintele Lui,
ca să nu te pedepsească și să fii găsit mincinos.
7Două lucruri Îţi cer:
nu mi le opri înainte de moarte!
8Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos;
nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie,
dă-mi
pâinea care-mi trebuie!
9Ca
31:20
32:15Neem. 9:25,26Iov 31:24,25,28Osea 13:6
nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine și să zic: „Cine este Domnul?”
Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur
și să iau în deșert Numele Dumnezeului meu.
10Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui,
ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.
11Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său
și nu binecuvântează pe mama sa.
12Este un neam de oameni care
se crede curat,
și totuși nu este spălat de întinăciunea lui.
13Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași
și care își ţin pleoapele sus.
14Este
57:4
un neam de oameni ai căror dinţi sunt niște săbii și ale căror măsele sunt niște cuţite,
ca
să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ și pe cei lipsiţi dintre oameni.
15Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!”
Trei lucruri sunt nesăţioase,
patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”,
16și anume: Locuinţa morţilor
, femeia stearpă,
pământul, care nu este sătul de apă,
și focul, care nu zice niciodată: „Destul!”
17Pe ochiul
care își bate joc de tatăl său
și nesocotește ascultarea de mamă
îl vor scobi corbii de la pârâu
și îl vor mânca puii de vultur.
18Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele
și chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19urma vulturului pe cer,
urma șarpelui pe stâncă,
urma corabiei în mijlocul mării
și urma omului la o fată.
20Tot așa este și calea femeii preacurve:
ea mănâncă și se șterge la gură
și apoi zice: „N-am făcut nimic rău.”
21Trei lucruri fac să se răscoale o ţară
și patru lucruri nu le poate suferi:
22un rob
care a început să împărăţească,
un nebun care are pâine din belșug,
23o femeie dispreţuită care se mărită
și o roabă care moștenește pe stăpână-sa.
24Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ,
și totuși dintre cele mai înţelepte:
25furnicile
, care nu sunt un popor tare,
dar își pregătesc hrana vara;
26șoarecii
de munte, care nu sunt un popor puternic,
dar își așază locuinţa în stânci;
27lăcustele n-au împărat,
și totuși pornesc toate în cete;
28păianjenul îl poţi prinde cu mâinile
și se găsește totuși în casele împăraţilor.
29Trei fiinţe au o ţinută frumoasă
și patru au mers măreţ:
30leul, viteazul dobitoacelor,
care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31calul închingat gata și ţapul
și împăratul căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă.
32Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie
și dacă ai gânduri rele,
pune
40:4Ecl. 8:3Mica 7:16
mâna la gură:
33căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge
și stoarcerea mâniei dă certuri.
311Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura
pe care i-o dădea mama sa.
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun, fiul trupului meu?
Ce să-ţi spun, fiule, rodul
juruinţelor mele?
3Nu-ţi
da femeilor vlaga
și dezmierdările tale celor
ce pierd pe împăraţi.
4Nu
se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin,
nici voievozilor să umble după băuturi tari;
5ca
nu cumva, bând, să uite legea
și să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
6Daţi
băuturi tari celui ce piere
și vin celui cu sufletul amărât,
7ca să bea să-și uite sărăcia
și să nu-și mai aducă aminte de necazurile lui.
8Deschide-ţi
gura pentru cel mut,
pentru
pricina tuturor celor părăsiţi!
9Deschide-ţi gura, judecă
cu dreptate
și apără
pe cel nenorocit și pe cel lipsit.
10Cine poate găsi o femeie
cinstită?
Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
11Inima bărbatului se încrede în ea
și nu duce lipsă de venituri.
12Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieţii sale.
13Ea face rost de lână și de in
și lucrează cu mâini harnice.
14Ea este ca o corabie de negoţ:
de departe își aduce pâinea.
15Ea se
scoală când este încă noapte
și dă
hrană casei sale
și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
16Se gândește la un ogor și-l cumpără;
din rodul muncii ei sădește o vie.
17Ea își încinge mijlocul cu putere
și își oţelește braţele.
18Vede că munca îi merge bine,
lumina ei nu se stinge noaptea.
19Ea pune mâna pe furcă
și degetele ei ţin fusul.
20Ea
își întinde mâna către cel nenorocit,
își întinde braţul către cel lipsit.
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei,
căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
22Ea își face învelitori,
are haine de in subţire și purpură.
23Bărbatul
ei este bine văzut la porţi,
când șade cu bătrânii ţării.
24Ea face cămăși și le vinde
și dă cingători negustorului.
25Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă
și râde de ziua de mâine.
26Ea deschide gura cu înţelepciune
și învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se scoală și o numesc fericită;
bărbatul ei se scoală și-i aduce laude zicând:
29„Multe fete au o purtare cinstită,
dar tu le întreci pe toate.”
30Dezmierdările sunt înșelătoare și frumuseţea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei
și faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!
