Folosul temerii de Dumnezeu și al înţelepciunii

3¹Fiule, nu uita învăţăturile mele

și păstrează în inima

²Căci ele îţi vor lungi zilele și anii vieţii tale

și-ţi vor aduce multă pace

³Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia:

leagă-ţi-le

scrie-le

⁴Și, astfel, vei căpăta trecere

înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

⁵Încrede-te

și nu

⁶Recunoaște-L

și El îţi va netezi

⁷Nu te socoti singur

teme-te

⁸Aceasta va aduce sănătate trupului tău

și răcorire oaselor

⁹Cinstește

și cu cele dintâi roade din tot venitul tău,

¹⁰căci

și teascurile tale vor geme de must.

Fericirea și înţelepciunea adevărată

¹¹Fiule

și nu te mâhni de pedepsele Lui!

¹²Căci Domnul mustră pe cine iubește,

ca un părinte

¹³Ferice

și de omul care capătă pricepere!

¹⁴Căci câștigul

și venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;

¹⁵ea este mai de preţ decât mărgăritarele

și toate comorile

¹⁶În dreapta ei este o viaţă lungă

în stânga ei, bogăţie și slavă.

¹⁷Căile

și toate cărările ei sunt niște cărări pașnice.

¹⁸Ea este un pom de

și cei ce o au sunt fericiţi.

¹⁹Prin înţelepciune a întemeiat Domnul

și prin pricepere a întărit El cerurile;

²⁰prin știinţa

și strecoară norii

²¹Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi:

păstrează înţelepciunea și chibzuinţa,

²²căci ele vor fi viaţa sufletului tău

și podoaba

²³Atunci

și piciorul nu ţi se va poticni.

²⁴Când

și când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

²⁵Nu te teme nici de spaimă năprasnică

nici de o năvălire din partea celor răi,

²⁶căci Domnul va fi nădejdea ta

și El îţi va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună vieţuire

²⁷Nu opri o binefacere

când poţi s-o faci.

²⁸Nu

îţi voi da mâine”,

când ai de unde să dai!

²⁹Nu gândi rău împotriva aproapelui tău,

când locuiește liniștit lângă tine!

³⁰Nu te certa

când nu ţi-a făcut niciun rău!

³¹Nu pizmui pe omul asupritor

și nu alege niciuna din căile lui!

³²Căci Domnul urăște pe oamenii stricaţi,

dar este prieten cu cei fără prihană

³³Blestemul

dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează

³⁴Când are a face cu cei batjocoritori,

Își bate joc de ei,

dar celor smeriţi

³⁵Înţelepţii vor moșteni slava,

dar partea celor nebuni este rușinea.

4¹Ascultaţi, fiilor

și luaţi aminte ca să pricepeţi,

²căci eu vă dau sfaturi bune:

nu lepădaţi învăţătura mea!

³Căci, când eram încă fiu la tatăl meu

și fiu gingaș

⁴el

„Păstrează bine în inima ta cuvintele mele,

păzește

⁵Dobândește

nu uita cuvintele gurii mele și nu te abate de la ele!

⁶N-o părăsi, și ea te va păzi;

iubește-o

⁷Iată

dobândește înţelepciunea

și, cu tot ce ai, dobândește priceperea.

⁸Înalţ-o

ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţișa.

⁹Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută

te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.”

¹⁰Ascultă, fiule, primește cuvintele mele

și anii

¹¹Eu îţi arăt calea înţelepciunii,

te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.

¹²Când vei umbla, pasul nu-ţi

și, când vei alerga

¹³Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână;

păstreaz-o, căci ea este viaţa ta!

¹⁴Nu

și nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!

¹⁵Ferește-te de ea, nu trece pe ea;

ocolește-o și treci înainte!

¹⁶Căci

le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;

¹⁷căci ei mănâncă pâine nelegiuită

și beau vin stors cu sila.

¹⁸Dar

a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.

¹⁹Calea celor răi este ca întunericul

ei nu văd de ce se vor poticni.

²⁰Fiule, ia aminte la cuvintele mele,

pleacă-ţi urechea la vorbele mele!

²¹Să

păstrează-le

²²Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc

și sănătate

²³Păzește-ţi inima mai mult decât orice,

căci din ea ies izvoarele vieţii!

²⁴Izgonește neadevărul din gura ta

și depărtează viclenia de pe buzele tale!

²⁵Ochii tăi să privească drept

și pleoapele tale să caute drept înaintea ta!

²⁶Cărarea pe care mergi să fie netedă

și toate căile tale să fie hotărâte:

²⁷nu te

și ferește-te

Ferește-te de desfrânare!

5¹Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea

și pleacă urechea la învăţătura mea,

²ca să fii cu chibzuinţă

și buzele tale să aibă

³Căci

și cerul gurii ei este mai lunecos

⁴dar

ascuţită

⁵Picioarele

pașii ei dau în Locuinţa morţilor.

⁶Așa că ea nu poate găsi calea vieţii,

rătăcește în căile ei și nu știe unde merge.

⁷Și acum, fiule, ascultă-mă

și nu te abate de la cuvintele gurii mele:

⁸depărtează-te de drumul care duce la ea

și nu te apropia de ușa casei ei,

⁹ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta

și unui om fără milă anii tăi,

¹⁰ca nu cumva niște străini să se sature de averea ta

și tu să te trudești pentru casa altuia,

¹¹ca nu cumva să gemi, la urmă,

când carnea și trupul ţi se vor istovi

¹²și să zici: „Cum am putut eu să urăsc

și cum a dispreţuit inima

¹³Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei

și să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?

¹⁴Cât pe ce să mă nenorocesc de tot

în mijlocul poporului și adunării!”

¹⁵Bea apă din fântâna ta

și din izvoarele puţului tău!

¹⁶Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?

Și să-ţi curgă râurile pe pieţele de obște?

¹⁷Lasă-le să fie numai pentru tine,

și nu pentru străinii de lângă tine.

¹⁸Izvorul tău să fie binecuvântat

și bucură-te de nevasta

¹⁹Cerboaică

fii îmbătat tot timpul de drăgălășiile ei,

fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

²⁰Și pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o

și ai îmbrăţișa sânul unei necunoscute?

²¹Căci

și El vede toate cărările lui.

²²Cel rău este prins în înseși

și este apucat de legăturile păcatului lui.

²³El va muri din lipsă de înfrânare

se va poticni din prea multa lui nebunie.