Ferește-te de desfrânare!

5¹Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea

și pleacă urechea la învăţătura mea,

²ca să fii cu chibzuinţă

și buzele tale să aibă

³Căci

și cerul gurii ei este mai lunecos

⁴dar

ascuţită

⁵Picioarele

pașii ei dau în Locuinţa morţilor.

⁶Așa că ea nu poate găsi calea vieţii,

rătăcește în căile ei și nu știe unde merge.

⁷Și acum, fiule, ascultă-mă

și nu te abate de la cuvintele gurii mele:

⁸depărtează-te de drumul care duce la ea

și nu te apropia de ușa casei ei,

⁹ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta

și unui om fără milă anii tăi,

¹⁰ca nu cumva niște străini să se sature de averea ta

și tu să te trudești pentru casa altuia,

¹¹ca nu cumva să gemi, la urmă,

când carnea și trupul ţi se vor istovi

¹²și să zici: „Cum am putut eu să urăsc

și cum a dispreţuit inima

¹³Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei

și să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?

¹⁴Cât pe ce să mă nenorocesc de tot

în mijlocul poporului și adunării!”

¹⁵Bea apă din fântâna ta

și din izvoarele puţului tău!

¹⁶Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară?

Și să-ţi curgă râurile pe pieţele de obște?

¹⁷Lasă-le să fie numai pentru tine,

și nu pentru străinii de lângă tine.

¹⁸Izvorul tău să fie binecuvântat

și bucură-te de nevasta

¹⁹Cerboaică

fii îmbătat tot timpul de drăgălășiile ei,

fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

²⁰Și pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o

și ai îmbrăţișa sânul unei necunoscute?

²¹Căci

și El vede toate cărările lui.

²²Cel rău este prins în înseși

și este apucat de legăturile păcatului lui.

²³El va muri din lipsă de înfrânare

se va poticni din prea multa lui nebunie.