PSALMUL 101
Un psalm al lui David
1011Voi
cânta bunătatea și dreptatea:
Ţie, Doamne, Îţi voi cânta.
2Mă voi
purta cu înţelepciune pe o cale neprihănită. –
Când vei veni la mine? –
Voi umbla
11:4
cu inima fără prihană în mijlocul casei mele.
3Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei;
urăsc
purtarea
125:5
păcătoșilor,
ea nu se va lipi de mine.
4Inima stricată se va depărta de mine;
nu vreau să cunosc pe cel rău
.
5Pe cel ce clevetește în ascuns pe aproapele său îl voi nimici;
pe cel
cu priviri trufașe și cu inima îngâmfată nu-l voi suferi.
6Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioșilor din ţară, ca să locuiască lângă mine;
cel ce umblă pe o cale fără prihană, acela îmi va sluji.
7Cel ce se dedă la înșelăciune nu va locui în casa mea;
cel ce spune minciuni nu va sta înaintea mea.
8În
fiecare dimineaţă voi nimici pe toţi cei răi din ţară,
ca să stârpesc
din cetatea Domnului pe toţi cei ce săvârșesc nelegiuirea.
PSALMUL 102
O rugăciune a unui nenorocit,
când este doborât de întristare
și își varsă plângerea înaintea Domnului
1021Doamne, ascultă-mi rugăciunea
și s-ajungă
strigătul meu până la Tine!
2Nu-mi
69:17
ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu!
Pleacă-Ţi
88:2
urechea spre mine când strig!
Ascultă-mă degrabă!
3Căci
zilele mele pier ca fumul
și oasele
îmi ard ca un tăciune.
4Inima îmi este lovită și mi se usucă
întocmai ca iarba;
până și pâinea uit să mi-o mănânc.
5Așa de mari îmi sunt gemetele,
că mi se lipesc oasele
de carne.
6Semăn
cu pelicanul
din pustie,
sunt ca o cucuvea din dărâmături;
7nu mai pot dormi
și sunt
ca pasărea singuratică
pe un acoperiș.
8În fiecare zi mă batjocoresc vrăjmașii mei
și potrivnicii mei jură
pe
mine în mânia lor.
9Mănânc ţărână în loc de pâine
și îmi amestec lacrimile cu băutura
80:5
10din pricina mâniei și urgiei Tale,
căci Tu m-ai
ridicat și m-ai aruncat departe.
11Zilele mele sunt ca
144:4Ecl. 6:12
o umbră gata să treacă
și mă usuc ca iarba.
12Dar
Tu, Doamne, Tu împărăţești pe vecie
și pomenirea
Ta ţine din neam în neam.
13Tu Te vei scula și vei avea milă
de Sion;
căci este vremea
să te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.
14Căci robii Tăi iubesc pietrele
Sionului
și le e milă de ţărâna lui.
15Atunci se vor teme
neamurile de Numele Domnului
și toţi împăraţii pământului de slava Ta.
16Da, Domnul va zidi iarăși Sionul
și Se va arăta în
slava Sa.
17El ia aminte la
2:8
rugăciunea nevoiașului
și nu-i nesocotește rugăciunea.
18Să se scrie
lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni,
și poporul
care se va naște să laude pe Domnul!
19Căci El privește
33:13,14
din înălţimea sfinţeniei Lui;
Domnul privește din ceruri pe pământ,
20ca
să audă gemetele prinșilor de război
și să izbăvească pe cei ce sunt pe moarte;
21pentru ca ei să vestească
în Sion Numele Domnului
și laudele lui în Ierusalim,
22când se vor strânge toate popoarele
și toate împărăţiile ca să slujească Domnului.
23El mi-a frânt puterea în drum
și mi-a scurtat
zilele.
24Eu zic
: „Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele,
Tu, ai cărui ani
ţin veșnic!”
25Tu ai întemeiat în
2:1Evr. 1:10
vechime pământul
și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
26Ele
51:6
65:17
66:22Rom. 8:202 Pet. 3:7,10-12
vor pieri, dar Tu
vei rămâne;
toate se vor învechi ca o haină;
le vei schimba ca pe un veșmânt și se vor schimba.
27Dar Tu
rămâi Același
și anii Tăi nu se vor sfârși.
28Fiii
robilor Tăi își vor locui ţara
și sămânţa lor va rămâne înaintea Ta.
PSALMUL 103
Un psalm al lui David
1031Binecuvântează, suflete, pe
Domnul
și tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
2Binecuvântează, suflete, pe Domnul
și nu uita niciuna din binefacerile Lui!
3El
îţi iartă toate fărădelegile tale,
El îţi vindecă
toate bolile tale,
4El îţi izbăvește
56:13
viaţa din groapă,
El te încununează
cu bunătate și îndurare;
5El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea
și te face să
întinerești iarăși ca vulturul.
6Domnul face dreptate
și judecată tuturor celor asupriţi.
7El Și-a arătat
căile Sale lui Moise
și lucrările Sale copiilor lui Israel.
8Domnul este îndurător
și milostiv,
îndelung răbdător și bogat în bunătate.
9El nu
Se ceartă fără încetare
și nu ţine mânia pe vecie.
10Nu ne face după
păcatele noastre,
nu ne pedepsește după fărădelegile noastre,
11ci
, cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
atât este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;
12cât de departe este răsăritul de apus,
atât de mult depărtează
El fărădelegile noastre de la noi.
13Cum
se îndură un tată de copiii lui,
așa Se îndură Domnul de cei ce se tem de El.
14Căci El știe din ce suntem făcuţi;
Își aduce
aminte că suntem ţărână
.
15Omul – zilele
lui sunt ca iarba,
și înflorește ca
floarea de pe câmp!
16Când trece un vânt peste ea, nu mai este
și locul
20:9
pe care-l cuprindea n-o mai cunoaște.
17Dar bunătatea Domnului ţine în veci pentru cei ce se tem de El
și îndurarea Lui, pentru
copiii copiilor lor,
18pentru
cei ce păzesc legământul Lui
și își aduc aminte de poruncile Lui ca să le împlinească.
19Domnul Și-a așezat scaunul de domnie
în ceruri
și domnia
Lui stăpânește peste tot.
20Binecuvântaţi
pe Domnul, îngerii Lui,
care sunteţi tari în putere, care împliniţi
poruncile Lui
și care ascultaţi de glasul cuvântului Lui!
21Binecuvântaţi
pe Domnul, toate oștirile Lui,
robii
Lui, care faceţi voia Lui!
22Binecuvântaţi
pe Domnul, toate lucrările Lui,
în toate locurile stăpânirii Lui!
Binecuvântează
, suflete, pe Domnul!
