PSALMUL 141
Un psalm al lui David
1411Doamne, eu Te chem; vino degrabă
la mine!
Ia aminte la glasul meu când Te chem!
2Ca
tămâia să fie rugăciunea
8:3,4
mea înaintea Ta
și ca
jertfa de seară să fie ridicarea
mâinilor mele!
3Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele
și păzește ușa buzelor mele!
4Nu-mi abate inima la lucruri rele,
la fapte vinovate împreună cu oamenii care fac răul,
și
să nu mănânc din ospeţele lor!
5Lovească-mă cel
19:25
25:12Gal. 6:1
neprihănit, căci lovirea lui îmi este bine-venită;
pedepsească-mă, căci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu!
Să nu-mi întorc capul de la ea:
dar rugăciunea mea se va înălţa întruna împotriva răutăţii lor.
6Când li se vor prăvăli judecătorii de-a lungul stâncilor,
atunci vor asculta cuvintele mele și vor vedea că sunt plăcute.
7Cum se brăzdează și se spintecă pământul,
așa ni se risipesc oasele la
gura mormântului.
8De aceea, către Tine, Doamne Dumnezeule, îmi îndrept
123:1,2
ochii,
la Tine caut adăpost; nu-mi părăsi sufletul!
9Păzește-mă de
140:5
142:3
cursa pe care mi-o întind ei
și de piedicile celor ce fac răul!
10Să cadă
cei răi în laţurile lor,
în timp ce eu să scap!
PSALMUL 142
O cântare a lui David.
O rugăciune făcută când era în peșteră
1421Cu glasul meu strig către Domnul,
cu glasul meu mă rog către Domnul.
2Îmi vărs
necazul înaintea Lui
și-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.
3Când
îmi este mâhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea.
Pe
drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
4Aruncă-Ţi
ochii la dreapta și privește! Nimeni
88:8,18
nu mă mai cunoaște,
orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.
5Doamne, către Tine strig și zic: „Tu
91:2
ești scăparea mea,
partea
73:26
119:57Plâng. 3:24
mea de moștenire pe
pământul celor vii.”
6Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit
de tot!
Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine!
7Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău!
Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare
când
119:17
îmi vei face bine.
PSALMUL 143
Un psalm al lui David
1431Doamne, ascultă-mi rugăciunea, pleacă-Ţi urechea la cererile mele!
Ascultă-mă în
credincioșia și dreptatea Ta!
2Nu
intra la judecată cu robul Tău!
Căci niciun om viu nu este fără prihană înaintea
9:2
15:14
25:4Ps. 130:3Ecl. 7:20Rom. 3:20Gal. 2:16
Ta.
3Vrăjmașul îmi urmărește sufletul,
îmi calcă viaţa în picioare la pământ:
mă face să locuiesc în întuneric, ca cei ce au murit de multă vreme.
4Îmi
142:3
este mâhnit duhul în mine,
îmi este tulburată inima înăuntrul meu.
5Mi-aduc
aminte de zilele de odinioară,
mă gândesc la toate lucrările Tale,
cuget la lucrarea mâinilor Tale.
6Îmi întind
mâinile spre Tine;
îmi suspină sufletul
după Tine ca un pământ uscat. (Oprire)
7Grăbește de m-ascultă, Doamne!
Mi se topește duhul:
nu-mi ascunde Faţa Ta!
Căci
aș ajunge atunci ca cei ce se coboară în groapă.
8Fă-mă să aud dis-de-dimineaţă
bunătatea Ta,
căci mă încred în Tine.
Arată-mi
calea pe care trebuie să umblu,
căci la Tine îmi înalţ
sufletul.
9Scapă-mă de vrăjmașii mei, Doamne,
căci la Tine caut adăpost!
10Învaţă-mă
139:24
să fac voia Ta, căci Tu ești Dumnezeul meu!
Duhul
Tău cel bun să mă călăuzească pe calea
cea dreaptă!
11Pentru Numele Tău, Doamne, înviorează-mă
;
în dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
12În bunătatea Ta, nimicește
pe vrăjmașii mei
și pierde pe toţi potrivnicii sufletului meu,
căci eu
sunt robul Tău.
