VREMURILE STRĂVECHI
DE LA FACEREA LUMII PÂNĂ LA AVRAAM
CAPITOLELE 1—11:9
11La început
, Dumnezeu a făcut
33:6
89:11,12
102:25
136:5
146:6Is. 44:24Ier. 10:12
51:15Zah. 12:1Fapte 14:15
17:24Col. 1:16,17Evr. 11:3Apoc. 4:11
10:6
cerurile și pământul.
2Pământul era pustiu și gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, și Duhul
lui Dumnezeu Se mișca pe deasupra apelor. 3Dumnezeu
a zis: „Să fie
lumină!” Și a fost lumină. 4Dumnezeu a văzut că lumina era bună și Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. 5Dumnezeu a numit lumina zi
104:20
, iar întunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.
6Dumnezeu a zis: „Să fie
51:15
o întindere între ape și ea să despartă apele de ape.” 7Și Dumnezeu a făcut întinderea, și ea a despărţit
apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra
întinderii. Și așa a fost. 8Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua.
9Dumnezeu a zis: „Să se strângă
38:8Ps. 33:7
95:5
104:9
136:6Prov. 8:29Ier. 5:222 Pet. 3:5
la un loc apele care sunt dedesubtul cerului și să se arate uscatul!” Și așa a fost. 10Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea
pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori
, care să facă rod după soiul lor și care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Și așa a fost. 12Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei și pomi care fac rod și care își au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.
14Dumnezeu a zis: „Să fie niște luminători
136:7
în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne
104:19
care să arate vremurile, zilele și anii 15și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16Dumnezeu
148:3,5
a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare, ca să stăpânească ziua, și
luminătorul cel mai mic, ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. 17Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului, ca să lumineze pământul, 18să stăpânească
ziua și noaptea și să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 19Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.
20Dumnezeu a zis: „Să mișune apele de vieţuitoare și să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului.” 21Dumnezeu
a făcut peștii cei mari și toate vieţuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor; a făcut și orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeu a văzut că erau bune. 22Dumnezeu le-a binecuvântat și a zis: „Creșteţi
, înmulţiţi-vă și umpleţi apele mărilor; să se înmulţească și păsările pe pământ.” 23Astfel a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a cincea.
24Dumnezeu a zis: „Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor; vite, târâtoare și fiare pământești după soiul lor.” Și așa a fost. 25Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. 26Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem
om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească
peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ.” 27Dumnezeu a făcut pe om după chipul
Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească
și parte femeiască i-a făcut. 28Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: „Creșteţi
, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul și supuneţi-l și stăpâniţi peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice vieţuitoare care se mișcă pe pământ.” 29Și Dumnezeu a zis: „Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă și care este pe faţa întregului pământ și orice pom care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana
voastră. 30Iar tuturor
147:9
fiarelor pământului, tuturor păsărilor
cerului și tuturor vietăţilor care se mișcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.” Și așa a fost. 31Dumnezeu S-a uitat
la tot ce făcuse și iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a șasea.
21Astfel au fost sfârșite cerurile și pământul și toată
oștirea lor. 2În ziua
31:17Deut. 5:14Evr. 4:4
a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3Dumnezeu a binecuvântat
ziua a șaptea și a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise și o făcuse.
4Iată
istoria cerurilor și a pământului, când au fost făcute. 5În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel
de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolţea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie
pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze
pământul. 6Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată faţa pământului. 7Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna
pământului, i-a
suflat în nări
suflare de viaţă, și omul s-a făcut
astfel un suflet viu.
8Apoi, Domnul Dumnezeu a sădit o grădină
în Eden
, spre răsărit
, și a pus
acolo pe omul pe care-l întocmise. 9Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul
de pomi plăcuţi la vedere și buni la mâncare și pomul
vieţii în mijlocul grădinii și pomul
cunoștinţei binelui și răului. 10Un râu ieșea din Eden și uda grădina, și de acolo se împărţea și se făcea patru braţe. 11Numele celui dintâi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila
, unde se găsește aur. 12Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găsește și bedelion
și piatră de onix. 13Numele râului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuș. 14Numele celui de al treilea este
Hidechel2:14 Adică: Tigru.. El curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea râu este Eufratul. 15Domnul Dumnezeu a luat pe om și l-a așezat
în grădina Edenului ca s-o lucreze și s-o păzească. 16Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină, 17dar din pomul
cunoștinţei binelui și răului să nu mănânci
, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri
negreșit.”
18Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac
un ajutor potrivit pentru el.” 19Domnul Dumnezeu
a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului și le-a adus
la om, ca să vadă cum are să le numească, și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele. 20Și omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului și tuturor fiarelor câmpului, dar, pentru om, nu s-a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. 21Atunci, Domnul Dumnezeu a trimis un somn
adânc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui și a închis carnea la locul ei. 22Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la
om. 23Și omul a zis: „Iată în sfârșit aceea care este os
din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi ‘femeie’2:23 În evreiește, femeie (ișa) vine de la un cuvânt care înseamnă bărbat (iș)., pentru că a fost luată din
om.” 24De aceea
va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup.
25Omul și nevasta lui erau amândoi
goi și nu le era
rușine.