PSALMUL 35
Un psalm al lui David
351Apără-mă
119:154Plâng. 3:58
Tu, Doamne, de potrivnicii mei,
luptă
Tu cu cei ce se luptă cu mine!
2Ia
pavăza și scutul
și scoală-Te să-mi ajuţi!
3Învârte suliţa și săgeata împotriva prigonitorilor mei!
Zi sufletului meu: „Eu sunt mântuirea ta”!
4Rușinaţi
și înfruntaţi să fie cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi
și să roșească cei ce-mi gândesc pieirea!
5Să fie
83:13Is. 29:5Osea 13:3
ca pleava luată de vânt
și să-i gonească îngerul Domnului!
6Drumul să le fie întunecos
și alunecos
și să-i urmărească îngerul Domnului!
7Căci mi-au întins
laţul lor, fără pricină, pe o groapă,
pe care au săpat-o fără temei, ca să-mi ia viaţa;
8să-i ajungă
prăpădul pe neașteptate,
să fie prinși în laţul
57:6
141:9,10Prov. 5:22
pe care l-au întins,
să cadă în el și să piară!
9Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul:
se
va veseli de mântuirea Lui.
10Toate
oasele mele vor zice: „Doamne, cine
poate, ca Tine,
să scape pe cel nenorocit de unul mai tare decât el,
pe cel nenorocit și sărac de cel ce-l jefuiește?”
11Niște martori
mincinoși se ridică
și mă întreabă de ceea ce nu știu.
12Îmi întorc
109:3-5Ier. 18:20Ioan 10:32
rău pentru bine:
mi-au lăsat sufletul pustiu.
13Și eu, când
erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac,
îmi smeream sufletul cu post
și mă rugam
cu capul plecat la sân.
14Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;
cu capul plecat, ca de jalea unei mame.
15Dar când mă clatin eu, ei se bucură și se strâng;
se strâng fără știrea mea
, ca să mă batjocorească,
și mă sfâșie
neîncetat.
16Scrâșnesc
din dinţi împotriva mea
împreună cu cei nelegiuiţi, cu secăturile batjocoritoare.
17Doamne, până când Te vei uita
la ei?
Scapă-mi sufletul din cursele lor,
scapă-mi viaţa
din ghearele acestor pui de lei!
18Și eu Te voi lăuda
40:9,10
111:1
în adunarea cea mare
și Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la număr.
19Să
25:2
38:16
nu se bucure de mine cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași,
nici să
109:3
119:161Plâng. 3:52Ioan 15:25
nu-și facă semne cu ochiul cei ce
10:10
mă urăsc fără temei!
20Căci ei nu vorbesc de pace,
ci urzesc înșelătorii împotriva oamenilor liniștiţi din ţară.
21Își deschid
gura larg împotriva mea
și zic: „Ha
54:7
70:3
! Ha! Ochii noștri își văd acum dorinţa împlinită!”
22Doamne, Tu vezi
: nu
83:1
tăcea!
Nu Te depărta
22:11,19
38:21
71:12
de mine, Doamne!
23Trezește-Te și scoală-Te
80:2
să-mi faci dreptate!
Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina!
24Judecă-mă
după
dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu,
ca să
nu se bucure ei de mine!
25Să
70:3
140:8
nu zică în inima lor: „Aha! iată ce doream!”
Să nu zică: „L-am înghiţit
!”
26Ci să fie rușinaţi
și înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea!
Să se îmbrace
132:18
cu rușine și ocară cei ce se ridică
împotriva mea!
27Să
se bucure și să se veselească cei ce găsesc plăcere în nevinovăţia mea
și să zică
neîncetat: „Mărit să fie Domnul,
care
vrea pacea robului Său!”
28Și atunci limba
51:14
71:24
mea va lăuda dreptatea Ta,
în toate zilele va spune lauda Ta.
PSALMUL 36
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David, robul Domnului
361Nelegiuirea celui rău zice inimii mele:
„Nu
este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.”
2Căci se măgulește
49:18
singur în ochii lui,
ca să-și desăvârșească fărădelegea, ca să-și potolească ura.
3Cuvintele gurii lui sunt mincinoase și înșelătoare
;
nu mai vrea
să lucreze cu înţelepciune și să facă binele.
4În așternutul lui se gândește la răutate
,
stă pe
o cale care nu este bună
și nu urăște răul.
5Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până
108:4
la ceruri
și credincioșia Ta, până la nori.
6Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu
și judecăţile
Tale sunt ca adâncul cel mare.
Doamne, Tu sprijini pe oameni
și pe dobitoace!
7Cât
de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale găsesc
91:4
fiii oamenilor adăpost.
8Se
satură de belșugul Casei Tale
și-i adăpi din șuvoiul
desfătărilor
Tale.
9Căci
la Tine este izvorul vieţii;
prin
lumina Ta vedem lumina.
10Întinde-Ţi și mai departe bunătatea peste
cei ce Te cunosc
și dreptatea peste cei cu inima neprihănită
94:15
97:11
!
11Să nu m-ajungă piciorul celui mândru
și să nu mă pună pe fugă mâna celor răi!
12Cei ce fac fărădelegea au și început să cadă;
sunt răsturnaţi și
nu pot să se mai scoale.
PSALMUL 37
Un psalm al lui David
371Nu
te mânia pe cei răi
și nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2căci sunt cosiţi iute, ca
iarba,
și se veștejesc ca verdeaţa!
3Încrede-te în Domnul și fă binele;
locuiește în ţară și umblă în credincioșie!
4Domnul să-ţi fie desfătarea
și El îţi va da tot ce-ţi dorește inima.
5Încredinţează-ţi
soarta în mâna Domnului,
încrede-te în El și El va lucra!
6El va
face să strălucească dreptatea ta ca lumina
și dreptul tău ca soarele la amiază.
7Taci
înaintea Domnului și nădăjduiește
în El!
Nu
te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui,
pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele!
8Lasă mânia, părăsește iuţimea;
nu
te supăra, căci supărarea duce numai la rău!
9Fiindcă
cei răi vor fi nimiciţi,
iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni
ţara.
10Încă
puţină vreme și cel rău nu va mai fi;
te vei
20:9
uita la locul unde era și nu va mai fi.
11Cei
blânzi moștenesc ţara
și au belșug de pace.
12Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit
și
scrâșnește din dinţi împotriva lui.
13Domnul
râde de cel rău,
căci vede că-i vine și lui ziua
.
14Cei răi trag sabia și își încordează arcul,
ca să doboare pe cel nenorocit și sărac,
ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită.
15Dar sabia
lor intră în însăși inima lor
și li se sfărâmă arcurile.
16Mai
16:81 Tim. 6:6
mult face puţinul celui neprihănit
decât belșugul multor răi.
17Căci braţele
celui rău vor fi zdrobite,
dar Domnul sprijină pe cei neprihăniţi.
18Domnul
cunoaște zilele oamenilor cinstiţi
și moștenirea lor ţine pe
vecie.
19Ei nu rămân de rușine în ziua nenorocirii,
ci au de ajuns în
zilele de foamete.
20Dar cei răi pier
și vrăjmașii Domnului sunt ca cele mai frumoase pășuni:
pier, pier ca
fumul.
21Cel rău ia cu împrumut și nu dă înapoi,
dar cel neprihănit
este milos și dă.
22Căci
cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara,
dar cei blestemaţi de El sunt
nimiciţi.
23Domnul
întărește pașii omului
când Îi place calea lui;
24dacă se
40:2
91:12Prov. 24:16Mica 7:82 Cor. 4:9
întâmplă să cadă, nu este doborât de tot,
căci Domnul îl apucă de mână.
25Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit,
nici pe urmașii lui cerșindu-și
109:10
pâinea.
26Ci el totdeauna
este milos și dă cu împrumut,
și urmașii lui sunt binecuvântaţi.
27Depărtează-te
de rău, fă binele
și vei dăinui pe vecie!
28Căci Domnul iubește
dreptatea
și nu părăsește pe credincioșii Lui.
Totdeauna ei sunt sub paza Lui,
dar
sămânţa celor răi este nimicită.
29Cei
neprihăniţi vor stăpâni ţara
și vor locui în ea pe vecie.
30Gura
celui neprihănit vestește înţelepciunea
și limba lui trâmbiţează dreptatea.
31Legea
119:98Is. 51:7
Dumnezeului său este în inima lui
și nu i se clatină pașii.
32Cel rău pândește
pe cel neprihănit
și caută să-l omoare,
33dar Domnul nu-l lasă
în mâinile lui
și nu-l osândește
când vine la judecată.
34Nădăjduiește
în Domnul, păzește calea Lui,
și El te va înălţa ca să stăpânești ţara:
vei vedea pe cei răi nimiciţi
91:8
.
35Am văzut
pe cel rău în toată puterea lui;
se întindea ca un copac verde.
36Dar când am trecut a doua oară, nu mai era
acolo;
l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37Uită-te bine la cel fără prihană și privește pe cel fără vicleșug,
căci omul
57:2
de pace are parte de moștenitori,
38dar
52:5
cei răzvrătiţi sunt nimiciţi cu toţii,
sămânţa celor răi este prăpădită.
39Scăparea
celor neprihăniţi vine de la Domnul;
El este ocrotitorul lor la vremea necazului
.
40Domnul îi
ajută și-i izbăvește;
îi izbăvește de cei răi și-i scapă,
pentru că
6:23
se încred în El.
