PSALMUL 48
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core
481Mare este Domnul și lăudat de toţi
în
87:3
cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele
Lui cel sfânt.
2Frumoasă
11:16
înălţime, bucuria
întregului pământ, este muntele Sionului;
în
partea de miazănoapte este cetatea
Marelui Împărat.
3Dumnezeu, în casele Lui împărătești, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4Căci iată că împăraţii
se adunaseră:
doar au trecut împreună,
5au privit-o, au înlemnit,
s-au temut și au luat-o la fugă.
6I-a apucat
un tremur acolo,
ca durerea
unei femei la facere.
7Au fost izgoniţi de parcă ar fi fost luaţi de
vântul de răsărit,
care sfărâmă
corăbiile din Tarsis.
8Întocmai cum auziserăm spunându-se, așa am văzut
în cetatea
Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o va face să dăinuiască
pe vecie. (Oprire)
9Dumnezeule, la bunătatea
40:10
Ta ne gândim
în mijlocul Templului Tău!
10Ca și Numele
Tău, Dumnezeule,
și lauda Ta răsună până la marginile pământului;
dreapta Ta este plină de îndurare.
11Se bucură muntele Sionului
și se veselesc fiicele lui Iuda
de judecăţile Tale.
12Străbateţi Sionul și ocoliţi-l,
număraţi-i turnurile,
13priviţi-i întăritura
și cercetaţi-i palatele,
ca să povestiţi celor ce vor veni după ei!
14Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci;
El va fi călăuza noastră
până la moarte.
PSALMUL 49
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al fiilor lui Core
491Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele,
luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:
2mici
și mari,
bogaţi și săraci!
3Gura mea va vorbi cuvinte înţelepte
și inima mea are gânduri pline de judecată.
4Eu îmi plec
urechea la pildele care îmi sunt insuflate,
îmi încep cântarea în sunetul harpei.
5Pentru ce să mă tem în zilele nenorocirii,
când mă înconjoară nelegiuirea
potrivnicilor mei?
6Ei se încred
62:10Marcu 10:241 Tim. 6:17
în avuţiile lor
și se fălesc cu bogăţia lor cea mare.
7Dar nu pot să se răscumpere unul pe altul,
nici să dea
lui Dumnezeu preţul răscumpărării.
8Răscumpărarea
sufletului lor este așa de scumpă,
că nu se va face niciodată.
9Nu vor trăi pe vecie,
nu pot să
nu vadă mormântul.
10Da, îl vor vedea: căci înţelepţii
mor,
nebunul și prostul deopotrivă pier
și
lasă altora avuţiile lor.
11Ei își închipuie că veșnice le vor fi casele,
că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac,
ei, care dau
numele lor la ţări întregi.
12Dar omul pus în
cinste nu dăinuiește,
ci este ca dobitoacele care se taie.
13Iată ce soartă au ei, cei plini de atâta încredere
,
precum și cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. (Oprire)
14Sunt duși ca o turmă în Locuinţa morţilor,
îi paște moartea
și, în
20:4
curând, oamenii fără prihană îi calcă în picioare:
li se duce frumuseţea
și Locuinţa morţilor le este locașul.
15Dar mie Dumnezeu îmi va
scăpa sufletul din Locuinţa morţilor,
căci mă va lua sub ocrotirea Lui. (Oprire)
16Nu te teme când se îmbogăţește cineva
și când i se înmulţesc vistieriile casei,
17căci
nu ia nimic cu el când moare:
vistieriile lui nu se coboară după el.
18Să se tot creadă omul fericit
în viaţă,
să se tot laude cu bucuriile pe care și le face,
19căci tot în locuinţa părinţilor săi va
merge
și nu va mai vedea lumina
niciodată.
20Omul
pus în cinste și fără pricepere
este
ca dobitoacele pe care le tai.
PSALMUL 50
Un psalm al lui Asaf
501Dumnezeu
, da, Dumnezeu, Domnul, vorbește
și cheamă pământul de la răsăritul soarelui până la asfinţitul lui.
2Din Sion, care este întruparea
frumuseţii desăvârșite,
de acolo strălucește Dumnezeu
.
3Dumnezeul nostru vine și nu tace.
Înaintea Lui merge un foc
mistuitor
și împrejurul Lui, o furtună puternică.
4El
31:28
32:1Is. 1:2Mica 6:1,2
strigă spre ceruri sus
și spre pământ, ca să judece pe poporul Său:
5„Strângeţi-Mi pe credincioșii
Mei,
care
au făcut legământ cu Mine prin jertfă!”
6Atunci, cerurile
vor vesti dreptatea Lui,
căci Dumnezeu
este Cel ce judecă. (Oprire)
7„Ascultă
, poporul Meu, și voi vorbi;
ascultă, Israele, și te voi înștiinţa!
Eu sunt Dumnezeu
, Dumnezeul tău.
8Nu
pentru jertfele tale te
mustru,
căci arderile tale de tot sunt necurmat înaintea Mea.
9Nu
voi lua tauri din casa ta,
nici ţapi din staulele tale.
10Căci ale Mele sunt toate dobitoacele pădurilor,
toate fiarele munţilor cu miile lor.
11Eu cunosc toate păsările de pe munţi
și tot ce se mișcă pe câmp este al Meu.
12Dacă Mi-ar fi foame, nu ţi-aș spune ţie,
căci
a mea este lumea și tot ce cuprinde ea.
13Oare mănânc Eu carnea taurilor?
Oare beau Eu sângele ţapilor?
14Adu ca jertfă
lui Dumnezeu mulţumiri
și împlinește-ţi
juruinţele făcute Celui Preaînalt!
15Cheamă-Mă
107:6,13,19,28Zah. 13:9
în ziua necazului
și Eu te voi izbăvi, iar tu Mă
vei proslăvi!”
16Dumnezeu zice însă celui rău:
„Ce tot înșiri tu legile Mele
și ai în gură legământul Meu,
17când
tu urăști mustrările
și arunci
cuvintele Mele înapoia ta?
18Dacă vezi un hoţ, te unești
cu el
și te însoţești cu
preacurvarii.
19Dai drumul gurii la rău
și limba ta
urzește vicleșuguri.
20Stai și vorbești împotriva fratelui tău,
clevetești pe fiul mamei tale.
21Iată ce ai făcut, și
57:11
Eu am tăcut.
Ţi-ai închipuit
că Eu sunt ca tine.
Dar te
voi mustra și îţi voi pune totul sub ochi!
22Luaţi seama dar, voi, care uitaţi
pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfâșii și să nu fie nimeni să vă scape.
23Cine
aduce mulţumiri ca jertfă, acela Mă proslăvește,
și celui
ce veghează asupra căii lui,
aceluia îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.”