PSALMUL 69
Către mai-marele cântăreţilor. De cântat ca și „Crinii”. Un psalm al lui David
691Scapă-mă, Dumnezeule, căci
îmi ameninţă apele viaţa.
2Mă afund
în noroi și nu mă pot ţine;
am căzut în prăpastie și dau apele peste mine.
3Nu mai pot
strigând, mi se usucă gâtlejul,
mi se topesc
ochii privind spre Dumnezeul meu.
4Cei ce mă urăsc
fără temei sunt mai mulţi decât perii capului meu;
ce puternici sunt cei ce vor să mă piardă,
cei ce pe nedrept îmi sunt vrăjmași;
trebuie să dau înapoi ce n-am furat.
5Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea
și greșelile mele nu-Ţi sunt ascunse.
6Să nu rămână de rușine, din pricina mea, cei ce nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor!
Să nu roșească de rușine, din pricina mea, cei ce Te caută, Dumnezeul lui Israel!
7Căci pentru Tine port eu ocara
și îmi acoperă faţa rușinea.
8Am ajuns
7:5
un străin pentru fraţii mei
și un necunoscut pentru fiii mamei mele.
9Căci
râvna Casei Tale mă mănâncă
și
ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
10Plâng și
postesc,
și ei mă ocărăsc.
11Mă îmbrac cu sac,
și
ei mă batjocoresc.
12Cei ce stau la poartă vorbesc de mine
și
cei ce beau băuturi tari mă pun în cântece.
13Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la
55:62 Cor. 6:2
vremea potrivită.
În bunătatea Ta cea mare,
răspunde-mi, Dumnezeule, și dă-mi ajutorul Tău!
14Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund!
Să
fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie
!
15Să nu mai dea valurile peste mine,
să nu mă înghită adâncul
și să nu se închidă
groapa peste mine!
16Ascultă-mă, Doamne, căci
bunătatea Ta este nemărginită.
În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi
86:16
privirile spre mine
17și nu-Ţi ascunde
102:2
faţa de robul Tău!
Căci sunt în necaz: grăbește de m-ascultă!
18Apropie-Te de sufletul meu și izbăvește-l!
Scapă-mă, din pricina vrăjmașilor mei!
19Tu știi ce ocară
, ce rușine și batjocură mi se face;
toţi potrivnicii mei sunt înaintea Ta.
20Ocara îmi rupe inima și sunt bolnav;
aștept să-i fie cuiva milă
de mine, dar degeaba;
aștept mângâietori
, și nu găsesc niciunul.
21Ei îmi pun fiere în mâncare
și, când
mi-e sete, îmi dau să beau oţet.
22Să li se prefacă masa într-o cursă
și liniștea într-un laţ!
23Să li se întunece
ochii și să nu mai vadă,
și clatină-le mereu coapsele!
24Varsă-Ţi
mânia peste ei
și să-i atingă urgia Ta aprinsă!
25Pustie
să le rămână locuinţa
și nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26Căci ei
prigonesc pe
cel lovit de Tine,
povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
27Adaugă
alte nelegiuiri la nelegiuirile lor
și
să n-aibă parte de îndurarea Ta!
28Să fie șterși
13:8
din cartea vieţii
și
să nu fie scriși împreună cu cei neprihăniţi!
29Eu sunt nenorocit și sufăr:
Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
30Atunci voi lăuda
Numele lui Dumnezeu prin cântări
și prin laude Îl voi preamări.
31Lucrul acesta este mai
plăcut Domnului decât un viţel
cu coarne și copite!
32Nenorociţii
văd lucrul acesta și se bucură;
voi, care căutaţi pe Dumnezeu, veselă
să vă fie inima!
33Căci Domnul ascultă pe cei săraci
și nu nesocotește pe prinșii
Lui de război.
34Să-L laude
148:1Is. 44:23
49:13
cerurile și pământul,
mările și
tot ce mișună în ele!
35Căci
Dumnezeu va mântui Sionul și va zidi cetăţile lui Iuda;
ele vor fi locuite și luate în stăpânire;
36sămânţa
robilor Lui le va moșteni,
și cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
PSALMUL 70
Către mai-marele cântăreţilor.
Un psalm al lui David. Ca aducere aminte
701Grăbește, Dumnezeule
71:12
, de mă izbăvește!
Grăbește de-mi ajută, Doamne!
2Să rămână de rușine
71:13
și înfruntaţi
cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să dea înapoi și să roșească
cei ce-mi doresc pieirea!
3Să se întoarcă
înapoi de rușine cei ce zic: „Aha! Aha!”
4Toţi cei ce Te caută să se veselească și să se bucure în Tine!
Cei ce iubesc mântuirea Ta
să zică neîncetat: „Preamărit să fie Dumnezeu!”
5Eu
sunt sărac și lipsit: grăbește
să-mi ajuţi, Dumnezeule!
Tu ești Ajutorul și Izbăvitorul meu:
Doamne, nu zăbovi!
PSALMUL 71
711În Tine
31:1
, Doamne, îmi caut scăparea:
să nu rămân de rușine niciodată!
2Scapă-mă în dreptatea Ta și izbăvește-mă
!
Pleacă-Ţi
urechea spre mine și ajută-mi.
3Fii
o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!
Tu ai hotărât
să mă scapi,
căci Tu ești stânca și cetăţuia mea.
4Izbăvește-mă
, Dumnezeule, din mâna celui rău,
din mâna omului nelegiuit și asupritor!
5Căci Tu ești nădejdea
mea, Doamne Dumnezeule!
În Tine mă încred din tinereţea mea.
6Pe
Tine mă sprijin din pântecele mamei mele.
Tu ești Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei;
pe Tine Te laud fără-ncetare.
7Pentru
mulţi, am ajuns ca o minune,
dar Tu ești scăparea mea cea tare.
8Să mi se umple gura
de laudele Tale
și-n fiecare zi să Te slăvească!
9Nu
mă lepăda la vremea bătrâneţii;
când mi se duc puterile, nu mă părăsi!
10Căci vrăjmașii mei vorbesc de mine
și cei ce-mi pândesc viaţa se
sfătuiesc între ei
11zicând: „L-a părăsit Dumnezeu;
urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!”
12Dumnezeule
35:22
38:21,22
, nu Te depărta de mine!
Dumnezeule, vino degrabă
în ajutorul meu!
13Să rămână de rușine
și nimiciţi cei ce vor să-mi ia viaţa!
Să fie acoperiţi de rușine și de ocară cei ce-mi caută pierzarea!
14Și eu voi nădăjdui pururea,
Te voi lăuda tot mai mult.
15Gura
mea va vesti zi de zi dreptatea și mântuirea Ta,
căci nu le
139:17,18
cunosc marginile.
16Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne Dumnezeule!
Voi pomeni dreptatea Ta și numai pe a Ta!
17Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe,
și până acum eu vestesc minunile Tale.
18Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar
la bătrâneţea căruntă,
ca să vestesc tăria Ta neamului de acum
și puterea Ta neamului de oameni care va veni!
19Dreptatea
Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer.
Tu ai săvârșit lucruri mari:
Dumnezeule
86:8
89:6,8
, cine este ca Tine?
20Ne-ai făcut
să trecem prin multe necazuri și nenorociri,
dar ne vei da iarăși viaţa
,
ne vei scoate iarăși din adâncurile pământului.
21Înalţă-mi mărimea mea,
întoarce-Te și mângâie-mă din nou!
22Și Te voi lăuda în sunet de
150:3
alăută,
Îţi voi cânta credincioșia. Dumnezeule,
Te voi lăuda cu harpa,
Sfântul
lui Israel!
23Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze,
cu bucuria în sufletul
pe care mi l-ai izbăvit;
24și limba
mea va vesti zi de zi dreptatea Ta,
căci
cei ce-mi caută pierzarea sunt rușinaţi și roșii de rușine.
