PSALMUL 72
Un psalm al lui Solomon
721Dumnezeule, dă judecăţile Tale împăratului
și dă dreptatea Ta fiului împăratului!
2Și el va
32:1
judeca pe poporul Tău cu dreptate
și pe nenorociţii Tăi cu nepărtinire.
3Munţii
52:7
vor aduce pace poporului
și dealurile, de asemenea, ca urmare a dreptăţii Tale.
4El va
face dreptate nenorociţilor poporului,
va scăpa pe copiii săracului
și va zdrobi pe asupritor.
5Așa că se vor teme de Tine cât
va fi soarele
și cât se va arăta luna, din neam în neam;
6va
fi ca o ploaie care cade pe un pământ cosit,
ca o ploaie repede care udă câmpia.
7În zilele lui va înflori cel neprihănit
și
va fi belșug de pace până nu va mai fi lună.
8El va stăpâni
80:11
89:25Zah. 9:10
de la o mare la alta
și de la râu până la marginile pământului.
9Locuitorii
pustiei își vor pleca genunchiul înaintea lui
și
vrăjmașii vor linge ţărâna.
10Împăraţii
68:29Is. 49:7
60:6,9
Tarsisului și ai ostroavelor vor plăti biruri,
împăraţii Sebei și Sabei vor aduce daruri.
11Da, toţi împăraţii se vor închina
înaintea lui,
toate neamurile îi vor sluji.
12Căci el va
izbăvi pe săracul care strigă
și pe nenorocitul care n-are ajutor.
13Va avea milă de cel nenorocit și de cel lipsit
și va scăpa viaţa săracilor;
14îi va izbăvi de apăsare și de silă
și sângele lor va fi scump
înaintea lui.
15Ei vor trăi și-i vor da aur din Seba;
se vor ruga neîncetat pentru el
și-l vor binecuvânta în fiecare zi.
16Va fi belșug de grâu în ţară până în vârful munţilor
și spicele lor se vor clătina ca și copacii din Liban;
oamenii
vor înflori în cetăţi ca iarba pământului.
17Numele
lui va dăinui pe vecie:
cât soarele îi va ţine numele.
Cu el se
22:18Ier. 4:2
vor binecuvânta unii pe alţii,
și toate
neamurile îl vor numi fericit.
18Binecuvântat
106:48
să fie Domnul Dumnezeul lui Israel,
singurul care
136:4
face minuni!
19Binecuvântat
să fie în veci slăvitul Lui Nume!
Tot pământul să
se umple de slava Lui!
Amin! Amin!
20Sfârșitul rugăciunilor lui David, fiul lui Isai.
CARTEA A TREIA
PSALMUL 73
Un psalm al lui Asaf
731Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată!
2Totuși era să mi se îndoaie piciorul
și erau să-mi alunece pașii!
3Căci
mă uitam cu jind la cei nesocotiţi
când vedeam fericirea celor răi.
4Într-adevăr, nimic nu-i tulbură până la moarte
și trupul le este încărcat de grăsime.
5N-au
parte de suferinţele omenești
și nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.
6De aceea mândria le slujește ca salbă
și asuprirea este haina care-i
învelește.
7Li se bulbucă ochii
119:70Ier. 5:28
de grăsime
și au mai mult decât le-ar dori inima.
8Râd
și vorbesc
cu răutate de asuprire:
vorbesc
de sus,
9își înalţă gura
până la ceruri
și limba le cutreieră pământul.
10De aceea aleargă lumea la ei,
înghite
apă din plin
11și zice: „Ce
94:7
ar putea să știe Dumnezeu
și ce ar putea să cunoască Cel Preaînalt?”
12Așa sunt cei răi:
totdeauna fericiţi
și își măresc bogăţiile.
13Degeaba
34:9
35:3Mal. 3:14
dar mi-am curăţit eu inima
și mi-am
spălat mâinile în nevinovăţie,
14căci în fiecare zi sunt lovit
și în toate dimineţile sunt pedepsit.
15Dacă aș zice: „Vreau să vorbesc ca ei”,
iată că n-aș fi credincios neamului copiilor Tăi.
16M-am
gândit la aceste lucruri ca să le pricep,
dar zadarnică mi-a fost truda,
17până ce am
intrat în Sfântul Locaș al lui Dumnezeu
și am luat seama la soarta
de la urmă a celor răi.
18Da, Tu-i pui
în locuri alunecoase
și-i arunci în prăpăd.
19Cum sunt nimiciţi într-o clipă!
Sunt pierduţi, prăpădiţi printr-un sfârșit năprasnic.
20Ca
un vis la deșteptare,
așa le lepezi chipul, Doamne, la
deșteptarea Ta!
21Când mi se
amăra inima
și mă simţeam străpuns în măruntaie,
22eram prost
și fără judecată,
eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23Însă eu sunt totdeauna cu Tine,
Tu m-ai apucat de mâna dreaptă;
24mă vei călăuzi
cu sfatul Tău,
apoi mă vei primi în slavă.
25Pe
cine altul am eu în cer afară de Tine?
Și pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine.
26Carnea
119:81
și inima pot să mi se prăpădească,
fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea
119:57
mea de moștenire.
27Căci iată că cei ce
se depărtează de Tine pier;
Tu nimicești pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioși
.
28Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii
de Dumnezeu:
pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost,
ca să povestesc
118:17
toate lucrările Tale.
PSALMUL 74
O cântare a lui Asaf
741Pentru ce, Dumnezeule, ne lepezi
60:1,10
77:7Ier. 31:37
33:24
pentru totdeauna?
Pentru ce Te mânii
pe turma
100:3
pășunii Tale?
2Adu-Ţi aminte de poporul Tău
pe
care l-ai câștigat odinioară,
pe care l-ai răscumpărat ca seminţie
a moștenirii Tale!
Adu-Ţi aminte de muntele Sionului, unde Îţi aveai locuinţa;
3îndreaptă-Ţi pașii spre aceste locuri pustiite fără curmare!
Vrăjmașul a pustiit totul în Locașul Tău cel Sfânt.
4Potrivnicii Tăi au mugit
în mijlocul Templului Tău;
și-au pus
semnele lor drept semne.
5Parcă erau niște oameni care ridică
toporul într-o pădure deasă:
6în curând, au sfărâmat toate podoabele
săpate,
cu lovituri de securi și ciocane.
7Au pus foc
Sfântului Tău Locaș;
au dărâmat și au pângărit
locuinţa Numelui Tău.
8Ei ziceau
în inima lor:
„Să-i prăpădim pe toţi!”
Au ars toate locurile sfinte din ţară.
9Semnele noastre nu le mai vedem;
nu
mai este niciun proroc
și nu mai este nimeni printre noi care să știe până când…
10Până când, Dumnezeule, va batjocori asupritorul
și va nesocoti vrăjmașul fără curmare Numele Tău?
11Pentru ce
Îţi tragi înapoi mâna și dreapta Ta?
Scoate-o din sân și nimicește-i!
12Totuși Dumnezeu
este Împăratul meu, care din vremuri străvechi
dă izbăviri în mijlocul acestei ţări.
13Tu ai despărţit
marea cu puterea Ta,
ai sfărâmat
32:3
capetele balaurilor din ape;
14ai zdrobit capul leviatanului74:14 Sau: crocodilului.,
l-ai dat să-l
mănânce fiarele
din pustie.
15Ai făcut să ţâșnească
izvoare în pâraie,
ai uscat
râuri care nu seacă.
16A Ta este ziua, a Ta este și noaptea;
Tu
ai așezat lumina și soarele.
17Tu ai statornicit
toate hotarele pământului,
Tu ai rânduit vara
și iarna.
18Adu-Ţi
aminte, Doamne, că vrăjmașul Te batjocorește
și un
popor nechibzuit hulește Numele Tău!
19Nu lăsa pradă fiarelor sufletul turturelei
Tale
și nu uita
pe vecie viaţa nenorociţilor Tăi!
20Ai
în vedere legământul!
Căci locurile dosnice din ţară sunt pline de bârloguri de tâlhari.
21Să nu se întoarcă rușinat cel apăsat,
ci nenorocitul și săracul să laude Numele Tău!
22Scoală-Te, Dumnezeule, apără-Ţi pricina!
Adu-Ţi
aminte de ocările pe care Ţi le aruncă în fiecare zi cel fără minte!
23Nu uita strigătele potrivnicilor Tăi,
zarva care crește necurmat a celor ce se ridică împotriva Ta!
