CARTEA A PATRA
PSALMUL 90
O rugăciune a lui Moise,
omul lui Dumnezeu
901Doamne, Tu ai fost
locul nostru de adăpost
din neam în neam.
2Înainte
ca să se fi născut munţii
și înainte ca să se fi făcut pământul și lumea,
din veșnicie în veșnicie, Tu ești Dumnezeu!
3Tu întorci pe oameni în ţărână
și zici: „Întoarceţi-vă
, fiii oamenilor!”
4Căci
înaintea Ta, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
și ca o strajă din noapte.
5Îi mături ca un
vis:
dimineaţa sunt
ca iarba, care încolţește iarăși:
6înflorește dimineaţa
și crește,
iar seara este tăiată și se usucă.
7Noi suntem mistuiţi de mânia Ta
și îngroziţi de urgia Ta.
8Tu pui
înaintea Ta nelegiuirile noastre
și scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele
ascunse.
9Toate zilele noastre pier de urgia Ta,
vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
10Anii vieţii noastre se ridică la șaptezeci de ani,
iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani;
și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere,
căci trec iute, și noi zburăm.
11Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale
și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine?
12Învaţă-ne
să ne numărăm bine zilele,
ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!
13Întoarce-te, Doamne! Până când zăbovești?
Ai
milă de robii Tăi!
14Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta
și
149:4
toată viaţa noastră ne vom bucura și ne vom veseli!
15Înveselește-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit,
tot atâţia ani câţi am văzut nenorocirea!
16Să se arate robilor Tăi lucrarea
Ta
și slava Ta fiilor lor!
17Fie peste noi bunăvoinţa
Domnului Dumnezeului nostru!
Și întărește
lucrarea mâinilor noastre,
da, întărește lucrarea mâinilor noastre!
PSALMUL 91
911Cel ce
31:20
32:7
stă sub ocrotirea Celui Preaînalt
și se odihnește la
umbra Celui Atotputernic
2zice
despre Domnul: „El este locul meu de scăpare și cetăţuia mea,
Dumnezeul meu în care mă încred!”
3Da, El
te scapă de laţul vânătorului,
de ciumă și de pustiirile ei.
4El te va acoperi cu
57:1
61:4
penele Lui
și te vei ascunde sub aripile Lui.
Căci scut și pavăză este credincioșia Lui!
5Nu
121:6Prov. 3:23,24Is. 43:2
trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii,
nici de săgeata care zboară ziua,
6nici de ciuma care umblă în întuneric,
nici de molima care bântuie ziua-n amiaza mare.
7O mie să cadă alături de tine
și zece mii la dreapta ta,
dar de tine nu se vor apropia.
8Doar vei
privi cu ochii
și vei vedea răsplătirea celor răi.
9Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost
”
și faci din Cel Preaînalt turnul
tău de scăpare,
10de aceea nicio
nenorocire nu te va ajunge,
nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.
11Căci
71:3Mat. 4:6Luca 4:10,11Evr. 1:14
El va porunci îngerilor Săi
să te păzească în toate căile tale;
12și ei te vor duce pe mâini,
ca
nu cumva să-ţi lovești piciorul de vreo piatră.
13Vei păși peste lei și peste năpârci
și vei călca peste pui de lei și peste șerpi.
14„Fiindcă Mă iubește”, zice Domnul, „de aceea îl voi izbăvi;
îl voi ocroti, căci cunoaște
Numele Meu.
15Când Mă va
chema, îi voi răspunde;
voi fi cu
el în strâmtorare,
îl voi izbăvi și-l voi
proslăvi.
16Îl voi sătura cu viaţă lungă
și-i voi arăta mântuirea Mea.”
PSALMUL 92
Un psalm.
O cântare pentru ziua Sabatului
921Frumos
este să lăudăm pe Domnul
și să mărim Numele Tău, Preaînalte,
2să vestim
dimineaţa bunătatea Ta
și noaptea credincioșia Ta,
3cu
instrumentul cu zece coarde și cu alăuta,
în sunetele harpei.
4Căci Tu mă înveselești cu lucrările Tale, Doamne,
și eu cânt de veselie când văd lucrarea mâinilor Tale.
5Cât
139:17
de mari sunt lucrările Tale, Doamne,
și cât de adânci
sunt gândurile Tale!
6Omul
94:8
prost nu cunoaște lucrul acesta
și cel nebun nu ia seama la el.
7Dacă cei
21:7Ps. 37:1,2,35,38Ier. 12:1,2Mal. 3:15
răi înverzesc ca iarba
și dacă toţi cei ce fac răul înfloresc,
este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.
8Dar
Tu, Doamne, ești înălţat în veci de veci!
9Căci iată, Doamne, vrăjmașii Tăi,
iată, vrăjmașii Tăi pier:
toţi cei ce fac răul sunt risipiţi
89:10
.
10Dar mie Tu-mi dai puterea
bivolului
și m-ai stropit cu
untdelemn proaspăt.
11Ochiul
59:10
112:8
meu își vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmașii mei
și urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de potrivnicii mei cei răi.
12Cel fără prihană înverzește ca
finicul
și crește ca cedrul din Liban.
13Cei sădiţi în Casa Domnului
înverzesc în
135:2
curţile Dumnezeului nostru.
14Ei aduc roade și la bătrâneţe;
sunt plini de suc și verzi,
15ca să arate că Domnul este drept,
El, Stânca
mea, în care nu
este nelegiuire.