111Apoi mi s-a dat o trestie
asemenea unei prăjini și mi s-a zis: „Scoală-te
și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el. 2Dar curtea
de afară a Templului las-o la o parte nemăsurată, căci
a fost dată neamurilor, care vor călca
în picioare sfânta cetate patruzeci
și două de luni. 3Voi da celor doi martori
ai Mei să prorocească
îmbrăcaţi în saci o
mie două sute șaizeci de zile.” 4Aceștia sunt cei doi
măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului. 5Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc
5:14Ezec. 43:3Osea 6:5
care mistuie pe vrăjmașii lor; și dacă
vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta. 6Ei au
putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele prorociei lor, și au
putere să prefacă apele în sânge și să lovească pământul cu orice fel de urgie ori de câte ori vor voi. 7Când își vor
isprăvi mărturisirea lor, fiara
care se ridică din
adânc va
face război cu ei, îi va birui și-i va omorî. 8Și trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa cetăţii
celei mari, care, în înţeles duhovnicesc, se cheamă „Sodoma” și „Egipt”, unde
a fost răstignit și Domnul lor. 9Și
oameni din orice norod, din orice seminţie, de orice limbă și de orice neam vor sta trei zile și jumătate și vor privi trupurile lor moarte și
nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt. 10Și
locuitorii de pe pământ se vor bucura și se vor veseli de ei și își vor trimite daruri
unii altora, pentru că
acești doi proroci chinuiseră pe locuitorii pământului. 11Dar
, după cele trei zile și jumătate, duhul
de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei și s-au ridicat în picioare și o mare frică a apucat pe cei ce i-au văzut. 12Și au auzit din cer un glas tare, care le zicea: „Suiţi-vă aici!” Și
s-au suit într-un nor
spre cer, iar
vrăjmașii lor i-au văzut. 13În clipa aceea s-a
făcut un mare cutremur de pământ și s-a prăbușit a
zecea parte din cetate. Șapte mii de oameni au fost uciși în cutremurul acesta de pământ. Și cei rămași s-au îngrozit și au
dat slavă Dumnezeului cerului. 14A doua
nenorocire a trecut. Iată că a treia nenorocire vine curând. 15Îngerul
al șaptelea a sunat din trâmbiţă. Și
în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăţia
lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și
7:14,18,27
El va împărăţi în vecii vecilor.” 16Și cei
douăzeci și patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu feţele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu 17și au zis: „Îţi mulţumim, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, care
ești și care erai și care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare și
ai început să împărăţești. 18Neamurile
se mâniaseră, dar a venit
mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplătești pe robii Tăi proroci, pe sfinţi și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici
și mari, și să
prăpădești pe cei ce prăpădesc pământul!” 19Și Templul
lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Și au
fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ și
o grindină mare.