71După aceea am văzut patru îngeri care stăteau în picioare în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau
cele patru vânturi ale pământului, ca
să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac. 2Și am văzut un alt înger care se suia dinspre răsăritul soarelui și care avea pecetea Dumnezeului celui viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri cărora le fusese dat să vatăme pământul și marea, 3zicând: „Nu
vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii până nu vom pune pecetea
pe fruntea
slujitorilor Dumnezeului nostru!” 4Și
am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiţi: o
sută patruzeci și patru de mii din toate seminţiile fiilor lui Israel. 5Din seminţia lui Iuda, douăsprezece mii erau pecetluiţi; din seminţia lui Ruben, douăsprezece mii; din seminţia lui Gad, douăsprezece mii; 6din seminţia lui Așer, douăsprezece mii; din seminţia lui Neftali, douăsprezece mii; din seminţia lui Manase, douăsprezece mii; 7din seminţia lui Simeon, douăsprezece mii; din seminţia lui Levi, douăsprezece mii; din seminţia lui Isahar, douăsprezece mii; 8din seminţia lui Zabulon, douăsprezece mii; din seminţia lui Iosif, douăsprezece mii; din seminţia lui Beniamin, douăsprezece mii au fost pecetluiţi. 9După aceea m-am uitat și iată că era o mare
gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din
orice neam, din orice seminţie, din orice norod și de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcaţi
în haine albe, cu ramuri de finic în mâini, 10și strigau cu glas tare și ziceau: „Mântuirea
este a Dumnezeului nostru, care
șade pe scaunul de domnie, și a Mielului!” 11Și
toţi îngerii stăteau împrejurul scaunului de domnie, împrejurul bătrânilor și împrejurul celor patru făpturi vii. Și s-au aruncat cu feţele la pământ în faţa scaunului de domnie și s-au închinat lui Dumnezeu 12și au zis
: „Amin. Ale Dumnezeului nostru să fie lauda, slava, înţelepciunea, mulţumirile, cinstea, puterea și tăria în vecii vecilor! Amin.” 13Și unul din bătrâni a luat cuvântul și mi-a zis: „Aceștia, care sunt îmbrăcaţi în haine
albe, cine sunt oare? Și de unde au venit?” 14„Doamne”, i-am răspuns eu, „tu știi.” Și el mi-a zis: „Aceștia
vin din necazul cel mare; ei și-au spălat
hainele și le-au albit în sângele Mielului. 15Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu și-I slujesc zi și noapte în Templul Lui. Cel ce șade pe scaunul de domnie Își va întinde
peste ei cortul Lui. 16Nu
le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu-i va mai dogori nici
soarele, nici vreo altă arșiţă. 17Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor
36:8Ioan 10:11,14
, îi va duce la izvoarele apelor vieţii și
Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.”