Întâietatea iudeului
31Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul tăierii împrejur? 2Oricum, sunt mari. Și mai întâi de toate, prin faptul că
lor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu. 3Și ce are a face dacă unii
n-au crezut? Necredinţa
lor va nimici ea credincioșia lui Dumnezeu? 4Nicidecum
! Dimpotrivă, Dumnezeu
să fie găsit adevărat și toţi
116:11
oamenii să fie găsiţi mincinoși, după cum este scris: „Ca
să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale și să ieși biruitor când vei fi judecat.” 5Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept când Își dezlănţuie mânia? (Vorbesc
în felul oamenilor.) 6Nicidecum! Pentru că, altfel, cum
34:17
va judeca Dumnezeu lumea? 7Și dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu strălucește și mai mult spre slava Lui, de ce mai sunt eu însumi judecat ca păcătos? 8Și de ce să
nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, care ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osânda acestor oameni este dreaptă.
Iudeii și neamurile sunt la fel
9Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi
, fie iudei, fie greci, sunt sub păcat, 10după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. 11Nu
53:1
este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. 12Toţi s-au abătut și au ajuns niște netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. 13Gâtlejul
lor este un mormânt deschis; se slujesc de limbile lor ca să înșele; sub buze au venin
de aspidă; 14gura
le este plină de blestem și de amărăciune; 15au picioarele grabnice
să verse sânge; 16prăpădul și pustiirea sunt pe drumul lor; 17nu cunosc calea păcii; 18frica de Dumnezeu nu
este înaintea ochilor lor.” 19Știm însă că tot ce
15:25
spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice
gură să fie astupată și toată
lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin
3:11Efes. 2:8,9Tit 3:5
faptele Legii, deoarece prin
Lege vine cunoștinţa deplină a păcatului.
Iertarea prin credinţă
21Dar acum s-a arătat o neprihănire
3:21 Grecește: dreptate. pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc
Legea și
Prorocii – 22și anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin
credinţa în Isus Hristos, pentru toţi și peste toţi cei ce cred în El. Nu
este nicio deosebire. 23Căci toţi
au păcătuit și sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24Și sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin
harul Său, prin
răscumpărarea care este în Hristos Isus. 25Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie
4:10
, prin credinţa în sângele
Lui, o jertfă de ispășire, ca să-Și arate neprihănirea Lui, căci
trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu, 26pentru ca, în vremea de acum, să-Și arate neprihănirea Lui în așa fel încât să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. 27Unde este dar
pricina de laudă? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei. 28Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin
credinţă, fără faptele Legii. 29Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30deoarece Dumnezeu este unul
singur și El va socoti neprihăniţi prin credinţă pe cei tăiaţi împrejur și tot prin credinţă și pe cei netăiaţi împrejur.
Pilda lui Avraam
31Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea.