Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 (BDC)
4

41Ce vom zice dar că a căpătat, prin puterea lui, strămoșul nostru Avraam

4:1
Is. 51:2Mat. 3:9Ioan 8:33,392 Cor. 11:22
? 2Dacă Avraam a fost socotit neprihănit
4:2
Cap. 3:20,27,28.
prin fapte, are cu ce să se laude, dar nu înaintea lui Dumnezeu. 3Căci ce zice Scriptura? „Avraam
4:3
Gen. 15:6Gal. 3:6Iac. 2:23
a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire.” 4Însă, celui
4:4
Cap. 11:6.
ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; 5pe când celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit
4:5
Ios. 24:2
, credinţa pe care o are el îi este socotită ca neprihănire. 6Tot astfel și David numește fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7„Ferice
4:7
Ps. 32:1,2
”, zice el, „de aceia ale căror fărădelegi sunt iertate și ale căror păcate sunt acoperite! 8Ferice de omul căruia nu-i ţine Domnul în seamă păcatul!” 9Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiaţi împrejur sau și pentru cei netăiaţi împrejur? Căci zicem că lui Avraam credinţa „i-a fost socotită ca neprihănire”. 10Dar cum i-a fost socotită? După sau înainte de tăierea lui împrejur? Nu când era tăiat împrejur, ci când era netăiat împrejur. 11Apoi, a
4:11
Gen. 17:10
primit ca semn tăierea împrejur, ca o pecete a acelei neprihăniri pe care o căpătase prin credinţă când era netăiat împrejur. Și aceasta, pentru ca să
4:11
Luca 19:9Gal. 3:7
fie tatăl tuturor celor care cred, măcar că nu sunt tăiaţi împrejur; ca, adică, să li se socotească și lor neprihănirea aceasta 12și pentru ca să fie și tatăl celor tăiaţi împrejur, adică al acelora care nu numai că sunt tăiaţi împrejur, dar și calcă pe urmele credinţei aceleia pe care o avea tatăl nostru Avraam când nu era tăiat împrejur.

Moștenirea vine prin credinţă

13În adevăr, făgăduinţa făcută lui Avraam sau seminţei lui, că va moșteni

4:13
Gen. 17:4Gal. 3:29
lumea, n-a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri care se capătă prin credinţă. 14Căci
4:14
Gal. 3:18
, dacă moștenitori sunt cei ce se ţin de Lege, credinţa este zadarnică și făgăduinţa este nimicită, 15pentru că Legea
4:15
Cap. 3:20;
aduce mânie; și unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de lege. 16De aceea, moștenitori sunt cei ce se fac prin credinţă, pentru ca să fie prin har
4:16
Cap. 3:24.
, și pentru ca
4:16
Gal. 3:22
făgăduinţa să fie chezășuită pentru toată sămânţa lui Avraam: nu numai pentru sămânţa aceea care este sub Lege, ci și pentru sămânţa aceea care
4:16
Is. 51:2
are credinţa lui Avraam, tatăl nostru al tuturor, 17după cum este scris: „Te-am
4:17
Gen. 17:5
rânduit să fii tatăl multor neamuri.” El, adică, este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care
4:17
Cap. 8:11.
înviază morţii și care cheamă lucrurile
4:17
Cap. 9:26.
care nu sunt ca și cum ar fi. 18Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi, el a crezut și astfel a ajuns tatăl multor neamuri, după cum i se spusese: „Așa
4:18
Gen. 15:5
va fi sămânţa ta.” 19Și, fiindcă n-a fost slab în credinţă, el nu s-a
4:19
Gen. 17:17
18:11Evr. 11:11,12
uitat la trupul său, care era îmbătrânit – avea aproape o sută de ani – nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. 20El nu s-a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu, 21deplin încredinţat că El ce făgăduiește poate
4:21
Ps. 115:3Luca 1:37,45Evr. 11:19
să și împlinească. 22De aceea, credinţa aceasta „i-a fost socotită ca neprihănire”. 23Dar nu
4:23
Cap. 15:4.
numai pentru el este scris că „i-a fost socotită ca neprihănire”, 24ci este scris și pentru noi, cărora, de asemenea, ne va fi socotită, nouă, celor ce credem în Cel
4:24
Fapte 2:24
13:30
ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru, 25care
4:25
Is. 53:5,65:62 Cor. 5:21Gal. 1:4Evr. 9:281 Pet. 2:24
3:18
a fost dat din pricina fărădelegilor noastre și a înviat
4:25
1 Cor. 15:171 Pet. 1:21
din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi.

5

Roadele acestui fapt

51Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi prin credinţă

5:1
Is. 32:17Ioan 16:33
, avem5:1 Sau: să avem. pace
5:1
Efes. 2:14Col. 1:20
cu Dumnezeu, prin
5:1
Ioan 10:9
14:6Efes. 2:18
3:12Evr. 10:19
Domnul nostru Isus Hristos. 2Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har în
5:2
1 Cor. 15:1
care suntem și ne bucurăm
5:2
Evr. 3:6
în nădejdea slavei lui Dumnezeu. 3Ba mai mult, ne
5:3
Mat. 5:11,12Fapte 5:412 Cor. 12:10Filip. 2:17Iac. 1:2,121 Pet. 3:14
bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm
5:3
Iac. 1:3
că necazul aduce răbdare, 4răbdarea
5:4
Iac. 1:12
aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. 5Însă nădejdea
5:5
Filip. 1:20
aceasta nu înșală, pentru că
5:5
2 Cor. 1:22Gal. 4:6Efes. 1:13,14
dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat. 6Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a
5:6
Cap. 4:25. Vers. 8.
murit pentru cei nelegiuiţi. 7Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva, dar pentru binefăcătorul lui poate că s-ar găsi cineva să moară. 8Dar Dumnezeu
5:8
Ioan 15:131 Pet. 3:181 Ioan 3:16
4:9,10
Își arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi. 9Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi prin
5:9
Cap. 3:25.
sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu
5:9
Cap. 1:18.
. 10Căci, dacă
5:10
Cap. 8:32.
atunci când eram vrăjmași, am fost împăcaţi
5:10
2 Cor. 5:18,19Efes. 2:16Col. 1:20,21
cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin
5:10
Ioan 5:26
14:192 Cor. 4:10,11
viaţa Lui. 11Și nu numai atât, dar ne
5:11
Cap. 2:17;
și bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea.

Păcatul și harul

12De aceea, după cum printr-un

5:12
Gen. 3:61 Cor. 15:21
singur om a intrat păcatul în lume și prin
5:12
Gen. 2:171 Cor. 15:21
păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit… 13(Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul
5:13
Cap. 4:15.
nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege. 14Totuși moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care
5:14
1 Cor. 15:21,22,45
este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină. 15Dar cu darul fără plată nu este ca și cu greșeala, căci, dacă prin greșeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu și darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belșug celor
5:15
Is. 53:11Mat. 20:28
26:28
mulţi. 16Și darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit, căci judecata venită de la unul a adus osânda, dar darul fără plată venit în urma multor greșeli a adus o hotărâre de iertare. 17Dacă deci, prin greșeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul și darul neprihănirii vor domni în viaţă prin Acel Unul singur, care este Isus Hristos!) 18…Astfel dar, după cum printr-o singură greșeală a venit o osândă care a lovit pe
5:18
Ioan 12:32Evr. 2:9
toţi oamenii, tot așa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa. 19Căci, după cum, prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoși, tot așa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi. 20Ba încă și Legea
5:20
Ioan 15:224:15
7:8Gal. 3:19,23
a venit pentru ca să se înmulţească greșeala, dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit
5:20
Luca 7:471 Tim. 1:14
și mai mult, 21pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot așa și harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veșnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.

6

Harul ne izbăvește de stăpânirea păcatului

61Ce vom zice dar? Să păcătuim

6:1
Cap. 3:8;
mereu ca să se înmulţească harul? 2Nicidecum! Noi, care am
6:2
Vers. 11. Cap. 7:4.
murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat? 3Nu știţi că toţi câţi
6:3
Gal. 3:27
am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în
6:3
1 Cor. 15:29
moartea Lui? 4Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi
6:4
Col. 2:12
împreună cu El, pentru ca, după cum
6:4
Cap. 8:11.
Hristos a înviat din morţi prin slava
6:4
Ioan 2:11
11:40
Tatălui, tot așa
6:4
Gal. 6:15Efes. 4:22-24Col. 3:10
și noi să trăim o viaţă nouă. 5În adevăr, dacă
6:5
Filip. 3:10,11
ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere asemănătoare cu a Lui. 6Știm bine că omul
6:6
Gal. 2:20
5:24
6:14Efes. 4:22Col. 3:5,9
nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul
6:6
Col. 2:11
păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului, 7căci cine
6:7
1 Pet. 4:1
a murit, de drept, este izbăvit de păcat. 8Acum, dacă
6:8
2 Tim. 2:11
am murit împreună cu Hristos, credem că vom și trăi împreună cu El, 9întrucât știm că Hristosul
6:9
Apoc. 1:18
înviat din morţi nu mai moare; moartea nu mai are nicio stăpânire asupra Lui. 10Fiindcă, prin moartea de care a murit, El a
6:10
Evr. 9:27,28
murit pentru păcat o dată pentru totdeauna, iar prin viaţa pe care o trăiește, trăiește
6:10
Luca 20:38
pentru Dumnezeu. 11Tot așa și voi înșivă socotiţi-vă morţi
6:11
Vers. 2.
faţă de păcat și vii
6:11
Gal. 2:19
pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. 12Deci
6:12
Ps. 19:13
119:133
păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor și să nu mai ascultaţi de poftele lui. 13Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele
6:13
Cap. 7:5.
voastre, ca niște unelte ale nelegiuirii, ci daţi-vă
6:13
Cap. 12:1.
pe voi înșivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; și daţi lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe niște unelte ale neprihănirii. 14Căci
6:14
Cap. 7:4,6;
păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.

Harul nu îndreptăţește păcatul

15Ce urmează de aici? Să păcătuim pentru că

6:15
1 Cor. 9:21
nu mai suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum. 16Nu știţi că, dacă
6:16
Mat. 6:24Ioan 8:342 Pet. 2:19
vă daţi robi cuiva ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? 17Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul
6:17
2 Tim. 1:13
învăţăturii pe care aţi primit-o. 18Și prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi
6:18
Ioan 8:321 Cor. 7:22Gal. 5:11 Pet. 2:16
de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii. 19Vorbesc omenește, din pricina neputinţei firii voastre pământești: după cum odinioară v-aţi făcut mădularele voastre roabe ale necurăţiei și fărădelegii, așa că săvârșeaţi fărădelegea, tot așa acum trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră! 20Căci, atunci când eraţi robi
6:20
Ioan 8:34
ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire. 21Și ce
6:21
Cap. 7:5.
roade aduceaţi atunci? Roade de care acum vă este rușine, pentru că sfârșitul
6:21
Cap. 1:32.
acestor lucruri este moartea. 22Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi
6:22
Ioan 8:32
de păcat și v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârșit: viaţa veșnică. 23Fiindcă plata
6:23
Gen. 2:17Iac. 1:15
păcatului este moartea, dar darul
6:23
Cap. 2:7;
fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veșnică în Isus Hristos, Domnul nostru.