Pavel și mântuirea israeliţilor
91Spun
adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor 2că
simt o mare întristare și am o durere necurmată în inimă. 3Căci aproape să
doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei, rudele mele trupești. 4Ei
sunt israeliţi, au
înfierea, slava
78:61
, legămintele
, darea Legii
, slujba dumnezeiască
, făgăduinţele
, 5patriarhii
, și din
ei a ieșit, după trup, Hristosul, care
este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!
Dumnezeu este stăpân să aleagă
6Dar aceasta nu
înseamnă că a rămas fără putere Cuvântul lui Dumnezeu. Căci nu
toţi cei ce se coboară din Israel sunt Israel 7și, măcar că sunt sămânţa lui Avraam, nu
toţi sunt copiii lui Avraam, ci este scris: „În Isaac
vei avea o sămânţă, care-ţi va purta numele.” 8Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copii ai lui Dumnezeu, ci copiii
făgăduinţei sunt socotiţi ca sămânţă. 9Căci cuvântul acesta este o făgăduinţă: „Pe vremea aceasta
Mă voi întoarce, și Sara va avea un fiu.” 10Ba mai mult; tot așa a fost cu Rebeca
. Ea a zămislit doi gemeni numai de la părintele nostru Isaac. 11Căci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă și nu făcuseră nici bine, nici rău – ca să rămână în picioare hotărârea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin
Cel ce cheamă –, 12s-a zis Rebecăi: „Cel
mai mare va fi rob celui mai mic”, 13după cum este scris: „Pe Iacov
l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.”
Dumnezeu se îndură de cine-I place
14Deci ce vom zice? Nu cumva
34:10Ps. 92:15
este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum! 15Căci El a zis lui Moise: „Voi avea
milă de oricine-Mi va plăcea să am milă și Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.” 16Așadar nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă. 17Fiindcă Scriptura
zice lui Faraon: „Te-am ridicat înadins
, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea și pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.” 18Astfel, El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea. 19Dar îmi vei zice: „Atunci de ce mai bagă vină? Căci
23:13Dan. 4:35
cine poate sta împotriva voiei Lui?” 20Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va
45:6
64:8
zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut așa?” 21Nu este olarul
stăpân pe lutul lui ca, din aceeași frământătură de lut, să facă un
vas pentru o întrebuinţare de cinste și un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară? 22Și ce putem spune dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Și arate mânia și să-Și descopere puterea, a suferit cu multă răbdare niște vase
ale mâniei, făcute
pentru pieire, 23și să-Și arate bogăţia
slavei Lui faţă de niște vase ale îndurării, pe care le-a pregătit
mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)? 24Astfel, El ne-a chemat nu
numai dintre iudei, ci și dintre neamuri, 25după cum zice în Osea: „Voi
numi popor al Meu pe cel ce nu era poporul Meu și preaiubită pe cea care nu era preaiubită. 26Și
acolo unde li se zicea: ‘Voi nu sunteţi poporul Meu’, vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui viu.” 27Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel:
„Chiar
dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămășiţa va fi mântuită. 28Căci Domnul va împlini pe deplin
și repede, pe pământ, cuvântul Lui.” 29Și, cum zisese Isaia mai înainte: „Dacă
nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămânţă, am fi ajuns ca
Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora.”
Neamurile au căpătat mântuirea
30Deci ce vom zice? Neamurile
, care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea, și anume neprihănirea care
se capătă prin credinţă; 31pe când Israel, care umbla
după o Lege care să dea neprihănirea, n-a
ajuns la Legea aceasta. 32Pentru ce? Pentru că Israel n-a căutat-o prin credinţă, ci prin fapte. Ei s-au
lovit de piatra de poticnire, 33după cum este scris: „Iată
28:16Mat. 21:421 Pet. 2:6-8
că pun în Sion o piatră de poticnire și o stâncă de cădere, și
cine crede în El nu va fi dat de rușine.”