Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
11

111Călcați pe urmele

11:1
Cap. 4:16.
mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos!

Ținuta femeii în adunări

2Vă laud că

11:2
Cap. 4:17.
în toate privințele vă aduceți aminte de mine și că țineți
11:2
Cap. 7:17.
învățăturile11:2 Gr. paradóseis (pl.). Termenul parádosis denumește o sumă de învățături teologice și morale care se transmit în interiorul unei comunități de credincioși. întocmai cum vi le-am dat11:2 Lit. „transmis”. Același verb este folosit în vers. 23 și în cap. 15:3.. 3Dar vreau să știți: capul oricărui bărbat este Hristos
11:3
Ef. 5:23
, capul
11:3
Gen. 3:161Tim. 2:11,121Pt. 3:1,5,6
femeii este bărbatul, iar capul
11:3
Cap. 3:23;
lui Hristos este Dumnezeu. 4Orice bărbat care se roagă sau profețește
11:4
Cap. 12:10,28;
cu capul acoperit își necinstește11:4 Lit. „face de rușine”. Aici și în vers. 5. capul. 5Dimpotrivă, orice femeie
11:5
Fap. 21:9
care se roagă sau profețește cu capul descoperit își necinstește capul, pentru că este ca și cum ar fi rasă
11:5
Dt. 21:12
. 6Dacă o femeie nu își acoperă capul, să se și tundă! Iar dacă este rușinos
11:6
Num. 5:18Dt. 22:5
ca o femeie să fie tunsă ori rasă, să își acopere capul! 7Bărbatul nu trebuie să-și acopere capul, pentru că el este
11:7
Gen. 1:26,27
5:1
9:6
chipul și slava lui Dumnezeu, pe când femeia este slava bărbatului. 8Căci nu
11:8
Gen. 2:21,22
bărbatul a fost făcut din femeie, ci femeia din bărbat, 9și nu
11:9
Gen. 2:18,21,23
bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10De aceea, femeia trebuie să
11:10
Ecl. 5:6
aibă pe cap un semn al autorității, din pricina îngerilor
11:10
Gen. 24:65
. 11Totuși
11:11
Gal. 3:28
, în Domnul, nici femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12Căci după cum femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul este prin femeie, și toate
11:12
Rom. 11:36
sunt de la Dumnezeu. 13Judecați voi înșivă: se cuvine ca o femeie să se roage lui Dumnezeu cu capul descoperit? 14Nu vă învață chiar și ordinea firească a lucrurilor că este dezonorant pentru un bărbat să poarte părul lung, 15dar că pentru o femeie purtarea părului lung este o cinste? Pentru că părul i-a fost dat ca acoperământ. 16Dacă
11:16
1Tim. 6:4
iubește cineva cearta de vorbe, noi nu avem un astfel de obicei și nici
11:16
Cap. 7:17;
bisericile lui Dumnezeu.

Despre Cina Domnului

17Acestea fiind spuse, nu vă laud, fiindcă, atunci când vă adunați laolaltă, nu vă faceți mai buni, ci mai răi. 18Mai întâi de toate, aud

11:18
Cap. 1:10-12;
că, atunci când vă adunați ca biserică, între voi sunt dezbinări, și în parte o cred, 19căci trebuie
11:19
Mt. 18:7Lc. 17:1Fap. 20:301Tim. 4:12Pt. 2:1,2
să fie și grupări între voi, ca
11:19
Lc. 2:351In. 2:19Dt. 13:3
să iasă la lumină cei găsiți buni. 20Așadar, când vă adunați în același loc, nu mai ajungeți să mâncați Cina Domnului. 21Atunci când mâncați, fiecare se grăbește cu mâncarea proprie, așa că unul este flămând, iar altul
11:21
2Pt. 2:13Iuda 1:12
este beat. 22Oare n-aveți case unde să mâncați și să beți? Sau disprețuiți biserica
11:22
Cap. 10:32.
lui Dumnezeu și vreți să-i faceți de rușine
11:22
Iac. 2:6
pe cei lipsiți? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud.

23Eu am

11:23
Cap. 15:3.
primit de la Domnul ce v-am învățat, anume că
11:23
Mt. 26:26Mc. 14:22Lc. 22:19
Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine 24și, după ce a adus mulțumire, a frânt-o și a zis: [Luați, mâncați;] acesta este trupul Meu [care se frânge] pentru voi; să faceți aceasta în amintirea Mea!11:24 Vezi Lc. 22:19. 25Tot astfel, după cină, a luat paharul și a zis: Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceți aceasta ori de câte ori veți bea din el, în amintirea Mea!11:25 Vezi Lc. 22:20. 26Pentru că, ori de câte ori mâncați din pâinea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului până
11:26
Cap. 4:5;
va veni El.

27Astfel

11:27
Cap. 10:21.
, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic va fi vinovat de trupul și sângele Domnului. 28Fiecare
11:28
2Cor. 13:5Gal. 6:4
deci să se cerceteze pe sine și așa să mănânce din pâinea aceasta și să bea din paharul acesta. 29Căci cine mănâncă și bea își mănâncă și bea propria osândă dacă nu deosebește trupul Domnului. 30De aceea sunt între voi mulți suferinzi11:30 Sau: „slabi”. și bolnavi și nu puțini mor11:30 Gr. koimáō, „a adormi”, este folosit în NT atât cu sensul de bază (Mt. 28:13. Lc. 22:45), cât și cu cel figurat – „a muri” (cap. 7:39; 15:6,18,20,51).. 31Dacă
11:31
Ps. 32:51In. 1:9
ne-am judeca singuri, n-am fi judecați. 32Dar când suntem judecați, suntem
11:32
Ps. 94:12,13Evr. 12:5-11
pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osândiți odată cu lumea. 33Așadar, frații mei, când vă adunați să mâncați, așteptați-vă unii pe alții! 34Dacă îi este foame
11:34
Vers. 21.
cuiva, să mănânce acasă
11:34
Vers. 22.
, așa încât să nu vă adunați spre osândă! Celelalte lucruri le voi
11:34
Cap. 7:17.
rândui când voi
11:34
Cap. 4:19.
veni.

12

Darurile duhovnicești

121Cu privire

12:1
Cap. 14:1,37.
la darurile duhovnicești, fraților, nu vreau să fiți în necunoștință. 2După cum știți, când erați păgâni
12:2
1Tes. 1:9Tit 3:31Pt. 4:3
, vă duceați la idolii cei muți, după cum erați atrași. 3De aceea vă spun că
12:3
1In. 4:2,3
nimeni, când vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus să fie anatema12:3 Gr. anáthema denumește în greaca biblică „ceea ce este dat nimicirii”, „ceea ce este pus sub blestem” sau „blestemat”. Același termen se întâlnește în cap. 16:22.!” Și nimeni
12:3
In. 15:26
nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt.

4Sunt

12:4
Rom. 12:4Evr. 2:41Pt. 4:10
felurite daruri, dar este același
12:4
Ef. 4:4
Duh; 5sunt
12:5
Rom. 12:6-8Ef. 4:11
felurite slujbe, dar este același Domn; 6sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care
12:6
Ef. 1:23
lucrează toate în toți. 7Și
12:7
Cap. 14:26.
fiecăruia i se dă manifestarea Duhului spre folosul celorlalți. 8De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, un cuvânt
12:8
Cap. 2:6,7.
de înțelepciune; altuia, un cuvânt
12:8
Cap. 1:5;
de cunoștință, potrivit aceluiași Duh; 9altuia
12:9
Cap. 13:2.
, credința, prin același Duh; altuia, daruri
12:9
Mc. 16:18Iac. 5:14
de vindecare, prin același Duh; 10altuia
12:10
Mc. 16:17Gal. 3:5
, săvârșirea minunilor; altuia, profeția
12:10
Cap. 13:2;
; altuia
12:10
Cap. 14:29.
, deosebirea duhurilor; altuia, felurite
12:10
Cap. 13:1.
limbi; și altuia, tălmăcirea limbilor. 11Dar toate aceste lucruri le lucrează unul și același Duh, care împarte
12:11
Cap. 7:7.
fiecăruia după cum
12:11
In. 3:8Evr. 2:4
vrea.

Mădularele trupului

12Căci, după cum

12:12
Rom. 12:4,5Ef. 4:4,16
trupul este unul și are multe mădulare, iar toate mădularele trupului, deși sunt multe, alcătuiesc un singur trup, tot așa
12:12
Gal. 3:16
este și Hristos. 13Într-adevăr, noi toți am fost botezați într-un
12:13
Rom. 6:5
singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie
12:13
Gal. 3:28Ef. 2:13,14,16Col. 3:11
iudei, fie greci, fie robi, fie liberi, și toți
12:13
In. 6:63
7:37-39
am fost adăpați dintr-un singur Duh. 14Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. 15Dacă piciorul ar zice: „Nu sunt mână, deci nu sunt din trup”, nu este oare parte din trup? 16Dacă urechea ar zice: „Nu sunt ochi, deci nu sunt din trup”, nu este oare parte din trup? 17Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? 18Dimpotrivă, Dumnezeu a pus
12:18
Vers. 28.
în trup mădularele – pe fiecare dintre ele – așa cum
12:18
Vers. 11. Cap. 3:5.
a vrut El. 19Dacă ar fi toate un singur mădular, unde ar fi trupul? 20În fapt, există multe mădulare, dar un singur trup. 21Ochiul nu-i poate zice mâinii: „N-am nevoie de tine”; nici capul nu le poate zice picioarelor: „N-am nevoie de voi.” 22Ba mai mult, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuință. 23Și părțile trupului care par mai puțin onorabile le îmbrăcăm cu mai multă cinste. Așa că părțile rușinoase ale trupului le acoperim după buna-cuviință, 24pe când celelalte n-au nevoie să fie acoperite. Dar Dumnezeu a întocmit trupul ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, 25și astfel să nu fie dezbinare în trup, ci mădularele să se îngrijească în același fel unele de altele. 26Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă unul este lăudat, toate se bucură împreună cu el. 27Voi
12:27
Rom. 12:5Ef. 1:23
4:12
5:23,30Col. 1:24
sunteți trupul lui Hristos, și fiecare în parte, mădularele
12:27
Ef. 5:30
Lui. 28Și Dumnezeu
12:28
Ef. 4:11
a pus în Biserică întâi apostoli
12:28
Ef. 2:20
3:5
; în al doilea rând, profeți
12:28
Fap. 13:1Rom. 12:6
; în al treilea rând, învățători; apoi pe cei ce au darul minunilor, apoi pe cei ce au darul
12:28
Vers. 9.
vindecării, darul ajutorărilor
12:28
Num. 11:17
, darul conducerii
12:28
Rom. 12:81Tim. 5:17Evr. 13:17,24
și darul vorbirii în felurite limbi.12:28 Lit. „Și Dumnezeu a pus în Biserică întâi apostoli; în al doilea rând, profeți; în al treilea rând, învățători; apoi minuni, apoi daruri de vindecări, ajutorări, conduceri și felurite limbi.” 29Oare toți sunt apostoli? Toți sunt profeți? Toți sunt învățători? Toți săvârșesc minuni? 30Toți au daruri de vindecare? Toți vorbesc în limbi? Toți tălmăcesc? 31Căutați însă
12:31
Cap. 14:1,39.
darurile cele mai bune, și vă voi arăta o cale nespus mai bună!

13

Dragostea – darul cel mai de preț

131Dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, dar n-aș avea dragoste, n-aș fi decât o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. 2Și dacă aș avea darul profeției

13:2
Cap. 12:8-10,28;
și aș pătrunde toate tainele și toată cunoașterea, dacă aș avea toată credința, încât
13:2
Mt. 17:20Mc. 11:23Lc. 17:6
să mut și munții, dar n-aș avea dragoste, n-aș fi nimic. 3Iar dacă
13:3
Mt. 6:1,2
mi-aș împărți toată averea pentru săraci, dacă mi-aș da trupul ca să fie ars13:3 Textul critic NA28, urmând manuscrisele mai timpurii, conține lecțiunea kauchḗsomai „ca să mă laud”., și n-aș avea dragoste, nu mi-ar folosi la nimic.

4Dragostea

13:4
Pr. 10:121Pt. 4:8
este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, dragostea nu invidiază, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, 5nu se poartă necuviincios, nu-și
13:5
Cap. 10:24.
urmărește propriile interese, nu are izbucniri de mânie, nu ține socoteală răului, 6nu
13:6
Ps. 10:3Rom. 1:32
se bucură de nelegiuire, ci se
13:6
2In. 1:4
bucură de adevăr, 7acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul
13:7
Rom. 15:1Gal. 6:22Tim. 2:24
.

8Dragostea nu va pieri niciodată. Profețiile se vor sfârși; limbile vor înceta; cunoașterea va avea sfârșit. 9Căci

13:9
Cap. 8:2.
cunoaștem în parte și profețim în parte, 10dar, când va veni desăvârșirea, acest „în parte” se va sfârși. 11Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am sfârșit cu ce era copilăresc. 12Acum vedem
13:12
2Cor. 3:18
5:7Flp. 3:12
ca într-o oglindă13:12 Oglinzile antice erau făcute din metal șlefuit (cel mai adesea, bronz). Imaginea dintr-o astfel de oglindă nu era totdeauna suficient de clară, mai ales dacă pe suprafața metalului folosit apăreau imperfecțiuni., în chip nedeslușit13:12 Gr. áinigma „lucru tainic”, „enigmă”. Aluzie la Num. 12:8 (Dumnezeu îi vorbește lui Moise în mod direct, nu prin „cuvinte enigmatice”). În prezent, afirmă apostol Pavel, avem o cunoaștere indirectă. Cunoașterea viitoare va fi nemediată, adică „față către față”., dar atunci vom vedea față
13:12
Mt. 18:101In. 3:2
către față. Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște deplin, după cum și eu am fost cunoscut pe deplin. 13Așadar, rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea, dar cea mai mare dintre ele este dragostea.