Urarea
11Petru, apostol al lui Isus Hristos, către cei care trăiesc ca străini, răspândiți prin
Pont, Galatia, Capadocia, Asia1:1 Provincie romană din vestul Asiei Mici. În secolul I d.Hr., ocupa circa o treime din teritoriul Turciei de astăzi, fiind mărginită la nord de Bitinia, la sud de Licia și la est de Galatia. și Bitinia, aleși 2după preștiința lui Dumnezeu Tatăl, prin
sfințirea lucrată de Duhul, în vederea ascultării de Isus Hristos, cu al cărui
sânge ați fost stropiți1:2 Lit. „spre ascultare și stropirea cu sângele lui Isus Hristos”.: Harul
12:24
și pacea să vă fie înmulțite!
O nădejde vie
3Binecuvântat
să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după
îndurarea Sa cea mare, ne‑a
născut din nou, prin
învierea lui Isus Hristos din morți, la o nădejde vie 4și la o moștenire nepieritoare, care e neîntinată și nici nu se poate veșteji, păstrată
în ceruri pentru voi. 5Voi
sunteți păziți de puterea lui Dumnezeu prin credință pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremea de pe urmă. 6În tot acest timp
vă bucurați, deși acum, dacă trebuie, sunteți întristați pentru
puțină vreme prin felurite încercări, 7pentru ca încercarea1:7 Gr. dokímion (folosit în NT numai aici și în Iac. 1:3) poate denumi nu doar „încercarea” sau „testarea”, ci și „valoarea constatată în urma testării”. credinței
voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere, dar care totuși este încercat
prin foc
, să aibă ca urmare lauda
, slava și cinstea când Se va arăta Isus Hristos. 8Deși nu L‑ați văzut, voi Îl iubiți, credeți
în El fără să‑L vedeți și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită 9pentru că veți dobândi, ca sfârșit
al credinței voastre, mântuirea sufletelor voastre.
10Cu privire la această mântuire, cei care au profețit despre harul dăruit vouă
au căutat și au cercetat îndelung 11ca să afle pe cine și ce împrejurări avea în vedere Duhul
lui Hristos, care era în ei, când vestea1:11 Lit. „dădea mărturie despre”. mai dinainte patimile
lui Hristos și slava de care aveau să fie urmate. 12Lor le‑a fost descoperit că nu pentru ei înșiși, ci pentru voi au rostit lucrurile care v‑au fost propovăduite acum de cei care v‑au adus Evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer, lucruri pe care și îngerii doresc să le privească.
Chemare la sfințenie
13De aceea, încingeți‑vă
coapsele minții1:13 Metafora „a‑și încinge coapsele minții” are sensul de „a fi gata”, „a fi pregătit”. Expresia face aluzie la obiceiul orientalilor de a‑și ridica și lega strâns partea de jos a hainei, ca pregătire pentru realizarea unei acțiuni care necesită efort (alergare, muncă, luptă etc.)., fiți
treji și puneți‑vă toată nădejdea în harul care vă va fi adus când Se va arăta Isus Hristos! 14Ca niște copii ascultători, nu
vă potriviți poftelor pe care le aveați altădată, când erați în neștiință, 15ci
, după cum Cel ce v‑a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră, 16căci este scris: Fiți
sfinți, căci Eu sunt sfânt!1:16 Lev. 11:44; 19:2.
17Și dacă‑L chemați ca Tată pe Cel ce
judecă fără părtinire pe fiecare după faptele lui, purtați‑vă
cu frică în timpul pribegiei voastre; 18căci știți că
nu cu lucruri pieritoare – cu argint sau cu aur – ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire pe care‑l moșteniserăți
de la părinții voștri, 19ci cu
sângele scump al lui Hristos, sânge ca al unui miel
fără cusur și fără prihană. 20El
a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, dar a fost arătat la
sfârșitul vremurilor pentru voi. 21Prin El, voi Îi sunteți credincioși lui Dumnezeu, care L‑a
înviat din morți și I‑a
dat slavă, astfel încât credința și nădejdea voastră să fie în Dumnezeu.
22Așadar, deoarece prin ascultarea de adevăr v‑ați curățit sufletele [prin Duhul] ca să aveți o dragoste
de frați neprefăcută, iubiți‑vă cu căldură unii pe alții dintr‑o inimă curată, 23fiindcă
ați fost născuți din nou nu dintr‑o sămânță pieritoare, ci dintr‑una nepieritoare, prin
Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu și care rămâne în veac! 24Căci
orice făptură este ca iarba,
și toată slava ei, ca floarea ierbii.
Iarba se usucă și floarea cade jos,
25dar
Cuvântul Domnului rămâne în veac1:25 Is. 40:6‑8..
Hristos, Piatra vie, și poporul sfânt
21Lepădați
deci orice răutate, vicleșug, prefăcătorie, invidie și defăimare; 2ca
niște prunci născuți de curând, să doriți laptele
duhovnicesc2:2 Gr. logikós. Termenul se suprapune parțial, ca înțeles, peste gr. pneumatikós „duhovnicesc”, dar evocă, în plus, ideea de „nematerial”, sau „simbolic”. și curat, pentru ca prin el să creșteți spre mântuire, 3dacă într‑adevăr ați gustat
că bun este Domnul2:3 Ps. 34:8.! 4Apropiați‑vă de El, Piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă și scumpă înaintea lui Dumnezeu! 5Și voi, ca niște pietre vii, sunteți zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție
sfântă, și să aduceți jertfe
duhovnicești plăcute
lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. 6Căci este scris în Scriptură:
Iată
, pun în Sion o piatră din capul unghiului
aleasă și scumpă;
cine se încrede în El nu va fi dat de rușine.2:6 Is. 28:16.
7Pentru voi, care ați crezut, este scumpă2:7 Lit. timḗ „valoare”, „preț”. În context, termenul trebuie pus în legătură cu adj. éntimos „prețios”, „scump” din cap. 2:4,6., dar pentru cei necredincioși,piatra
pe care au lepădat‑o zidarii
a ajuns în capul unghiului2:7 Ps. 118:22.
8șio piatră
de poticnire
și o stâncă de cădere2:8 Is. 8:14..
Eise poticnesc de ea pentru că nu dau crezare Cuvântului, după cum
au și fost rânduiți.
9Voi însă sunteți o seminție
aleasă2:9 Gr. génos eklektós „neam ales”, „popor ales”, expresie preluată din Is. 43:20 (Septuaginta)., o preoție
5:10
împărătească, un neam
sfânt, un popor
întocmit ca să vestească puterile minunate2:9 Gr. laós eis peripóiēsin. Aluzie la secvența „poporul Meu pe care l‑am întocmit ca să vestească puterile mele” din Is. 43:21 (Septuaginta). ale Celui ce v‑a chemat din întuneric
la lumina Sa minunată;
10pe voi, care
odinioară nu erați un popor2:10 Aluzie la numele Loˀ ˁAmmi, „Nu este poporul Meu”, al doilea copil care i se naște lui Osea. Os. 1:9.,
dar care acum sunteți poporul lui Dumnezeu;
pe voi, care nu aveați parte de îndurare2:10 Aluzie la numele Loˀ Ruhámah, „Cea care nu are parte de îndurare”, primul copil care i se naște lui Osea. Os. 1:6.,
dar care acum ați căpătat îndurare.
Creștinul și lumea
11Preaiubiților, vă sfătuiesc, ca pe niște străini și călători, să
vă feriți de poftele firii pământești, care
se războiesc cu sufletul. 12Să aveți
o purtare bună în mijlocul păgânilor, astfel încât, chiar dacă vă vorbesc de rău ca pe niște făcători de rele, să vadă
faptele voastre bune și să‑L slăvească pe Dumnezeu
în ziua cercetării2:12 Is. 10:3..
13Fiți supuși
oricărei autorități2:13 Lit. „zidiri” sau „instituții”. omenești, pentru Domnul: fie împăratului, ca înalt stăpânitor, 14fie dregătorilor, ca unii care sunt trimiși de el să‑i
pedepsească pe cei ce fac răul și să‑i laude pe cei ce fac binele! 15Căci voia lui Dumnezeu este ca
, făcând binele, să astupați gura oamenilor neștiutori și fără minte. 16Purtați‑vă ca
niște oameni liberi, dar nu faceți din libertate o haină a răutății, ci purtați‑vă ca niște robi
ai lui Dumnezeu! 17Dați cinste
tuturor oamenilor; iubiți‑i pe frați; temeți‑vă
de Dumnezeu; dați cinste împăratului!
Pilda lăsată de Hristos
18Robilor
, fiți supuși stăpânilor voștri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni și blânzi, ci și celor greu de mulțumit2:18 Gr. skoliós poate fi tradus prin „sucit” sau „nedrept”. Menționarea lui în opoziție cu termeni precum „blând” și „bun” sugerează că autorul are în vedere o combinație de nedreptate, asprime, răutate și cruzime.! 19Fiindcă este un har
dacă cineva, pentru conștiința lui față de Dumnezeu, suferă întristare și pătimește pe nedrept. 20Căci ce
laudă este să suferiți cu răbdare să fiți bătuți când ați făcut răul? Dar dacă faceți binele, pătimiți de pe urma lui și suferiți cu răbdare, este un har înaintea lui Dumnezeu.
21La
aceasta ați fost chemați,
fiindcă și Hristos
a pătimit pentru voi
și v‑a lăsat o pildă
,
ca să călcați pe urmele Lui.
22El
n‑a făcut păcat
și în gura Lui nu s‑a găsit vicleșug.2:22 Is. 53:9.
23Când
era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri;
când a pătimit, n‑a rostit amenințări,
ci S‑a
supus dreptului Judecător.
24Păcatele noastre le‑a
purtat2:24 Is. 53:4,12.
în trupul Său, pe lemn,
pentru ca
7:6
noi, murind față de păcate,
să trăim pentru dreptate;
prin rănile2:24 Gr. mólōps, „vânătaie”, denumește rana creată de bici sau pata vânătă rezultată în urma loviturii. Lui ați fost vindecați2:24 Is. 53:5..
25Căci erați ca niște oi rătăcite2:25 Is. 53:6.,
dar acum v‑ați întors la
Păstorul
și Episcopul2:25 Sau: „Supraveghetorul”. sufletelor voastre.