Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
4

Falsa evlavie și disciplina creștină

41Dar Duhul spune lămurit

4:1
In. 16:132Tes. 2:32Tim. 3:12Pt. 2:1
3:31In. 2:18
că, în vremurile din urmă4:1 Expresia „vremurile din urmă” denumește nu strict perioada care precedă a Doua Venire a lui Hristos, ci întreaga eră care începe cu moartea și învierea lui Hristos (Evr. 1:2. 1Pt. 1:20) și continuă cu revărsarea Duhului Sfânt (Fap. 2:17). Alte expresii similare: „ceasul de pe urmă” (1In. 2:18) și „sfârșiturile veacurilor” (1Cor. 10:11)., unii se vor lepăda de credință și vor lua seama la duhuri înșelătoare și la învățăturile demonilor, 2abătuți
4:2
Mt. 7:15Rom. 16:182Pt. 2:3
de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni și care sunt însemnați cu fierul
4:2
Ef. 4:19
roșu în cugetul lor. 3Ei opresc
4:3
1Cor. 7:28,36-39Col. 2:20,21Evr. 13:4
căsătoria și folosirea mâncărurilor
4:3
Rom. 14:3,171Cor. 8:8
pe care Dumnezeu le-a făcut ca să fie luate cu mulțumiri
4:3
Rom. 14:6
de către cei ce cred și cunosc adevărul. 4Căci tot ce a creat Dumnezeu este bun și nimic nu trebuie lepădat dacă se ia cu mulțumiri; 5pentru că este sfințit prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin rugăciune.

6Dacă le vei pune în vedere fraților aceste lucruri, vei fi un bun slujitor al lui Hristos Isus, fiindcă te hrănești

4:6
2Tim. 3:14,15
cu cuvintele credinței și ale bunei învățături pe care ai urmat-o până acum. 7Ferește-te de poveștile4:7 Gr. bebḗlous mýthous „mituri profane” (= „mituri iudaice” din Tit 1:14), erezie constând într-un amestec de midrașuri iudaice, speculații alegorice pe marginea VT și posibile elemente de gnosticism incipient. Alte referiri la „mituri”: cap. 1:4 și 2Tim. 4:4. lumești
4:7
Cap. 6:20.
și băbești! Deprinde-te să trăiești cu evlavie! 8Căci deprinderea4:8 Gr. gymnasía denumește antrenamentul fizic, foarte prețuit în mediul elenistic, în vederea cultivării unui trup bine proporționat. Pavel folosește aici substantivul înrudit cu verbul gymnázō, întâlnit în partea de final a vers. 7 („Antrenează-te în evlavie”). trupească este de puțin folos
4:8
Col. 2:23
, pe când
4:8
Cap. 6:6.
evlavia este folositoare în toate privințele, întrucât ea are făgăduința vieții de acum și a celei viitoare. 9Adevărat
4:9
Cap. 1:15.
și cu totul vrednic de primit este cuvântul acesta! 10Pentru aceasta ne ostenim
4:10
1Cor. 4:11,12
și ne luptăm, fiindcă ne-am
4:10
Cap. 6:17.
pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, care este Mântuitorul tuturor oamenilor, mai ales al celor credincioși.

11Poruncește

4:11
Cap. 6:2.
și învață aceste lucruri! 12Nimeni
4:12
1Cor. 16:11
să nu-ți disprețuiască tinerețea, ci fii
4:12
Tit 2:7
2:151Pt. 5:3
o pildă pentru credincioși: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credință, în curăție4:12 Gr. hagnéia, „castitate”, „puritate”.! 13Până voi veni, ocupă-te cu citirea publică4:13 Conform obiceiului curent în sinagogile primului secol, Biserica primară a acordat un loc important lecturii publice a Scripturilor veterotestamentare. Ulterior, în acest corpus de scrieri au fost adăugate epistolele apostolilor, evangheliile și Apocalipsa. și cu îndemnurile și învățătura pe care le dai altora! 14Nu
4:14
2Tim. 1:6
fi nepăsător față de darul care este în tine, care ți-a fost dat prin
4:14
Cap. 1:18.
profeție, cu
4:14
Cap. 5:22.
punerea mâinilor de către ceata prezbiterilor! 15Pune-ți pe inimă aceste lucruri, îndeletnicește-te cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toți! 16Fii cu luare aminte
4:16
Fap. 20:28
asupra ta însuți și asupra învățăturii pe care o dai altora; stăruie în aceste lucruri, căci, dacă vei face așa, aceasta va fi spre mântuirea ta și a celor
4:16
Rom. 11:141Cor. 9:22
ce te ascultă!

5

51Nu-l

5:1
Lev. 19:32
mustra pe bătrân, ci sfătuiește-l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește-i ca pe niște frați, 2pe femeile bătrâne – ca pe niște mame, pe cele tinere – ca pe niște surori, cu toată curăția!

Rânduieli privitoare la văduvele bisericii

3Cinstește-le5:3 Prețuirea față de văduvele lipsite de sprijin („cele care sunt cu adevărat văduve”) includea un ajutor financiar din partea bisericii. pe văduvele care sunt

5:3
Vers. 5,16.
cu adevărat văduve! 4Dacă o văduvă are copii sau nepoți5:4 Nepoți de la copii., aceștia să se deprindă să fie devotați mai întâi față de cei din casa lor și să
5:4
Gen. 45:10,11Mt. 15:4Ef. 6:1,2
răsplătească ostenelile părinților, căci
5:4
Cap. 2:3.
lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5Cea
5:5
1Cor. 7:32
cu adevărat văduvă, care a rămas singură, și-a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruie
5:5
Lc. 2:39
18:1
zi și noapte în
5:5
Fap. 26:7
cereri și rugăciuni. 6Dar
5:6
Iac. 5:5
cea dedată la plăceri, deși trăiește, este moartă. 7Poruncește și aceste
5:7
Cap. 1:3;
lucruri, pentru ca văduvele să fie mai presus de orice reproș! 8Dacă cineva nu se îngrijește de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a
5:8
2Tim. 3:5Tit 1:16
lepădat de credință și
5:8
Mt. 18:17
este mai rău decât un necredincios.

9O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să nu aibă mai puțin de șaizeci de ani, să fi fost

5:9
Cap. 3:2.
soția unui singur bărbat, 10să fie cunoscută pentru faptele ei bune, să fi crescut copii, să fi fost primitoare
5:10
Fap. 16:15Evr. 13:21Pt. 4:9
de oaspeți, să fi spălat
5:10
Gen. 18:4Lc. 7:38,43In. 13:5,14
picioarele sfinților, să-i fi ajutat pe cei greu încercați, să fi făcut tot felul de fapte bune. 11Dar pe văduvele mai tinere să nu le primești, pentru că, atunci când pofta le desparte de Hristos, vor să se mărite din nou 12și își atrag osândă fiindcă își încalcă făgăduința5:12 Lit. „credința”, cu sensul de „angajament”. de la început. 13Totodată
5:13
2Tes. 3:11
, se deprind să fie fără nicio îndeletnicire5:13 Sau: „leneșe”, termen folosit de două ori în acest verset. și să umble din casă în casă; și nu numai că sunt fără nicio îndeletnicire, ci sunt și guralive și iscoditoare5:13 Gr. períergos este folosit pentru a descrie o persoană ce se preocupă de lucruri care nu o privesc sau care nu sunt în aria ei de responsabilitate., vorbind ce nu trebuie. 14Vreau
5:14
1Cor. 7:9
deci ca văduvele mai tinere să se mărite, să aibă copii și să-și administreze bine casa, pentru a
5:14
Cap. 6:1.
nu le da potrivnicilor5:14 Lit. „potrivnicului”. Referentul ar putea fi chiar Satana, menționat în versetul următor. niciun prilej de batjocură, 15căci unele s-au și întors să-l urmeze pe Satana. 16Dacă vreo credincioasă [sau vreun credincios] are văduve în familie, să le ajute. Biserica nu trebuie să fie împovărată cu ele, ca să le poată ajuta pe cele
5:16
Vers. 3,5.
care sunt cu adevărat văduve.

Rânduieli privitoare la prezbiteri

17Prezbiterii care cârmuiesc

5:17
1Cor. 9:14Gal. 6:6Flp. 2:291Tes. 5:12,13Evr. 13:7,17
bine să
5:17
Fap. 28:10
fie vrednici de îndoită cinste5:17 Gr. timḗ „cinste”, „onoare” poate fi înțeles și ca „onorariu”, adică sprijinul material pe care îl primește conducătorul din partea bisericii. Practica susținerii slujitorilor de către biserică este atestată de timpuriu (Gal. 6:6; 1Cor. 9:13-14)., mai ales cei ce se ostenesc cu propovăduirea și cu învățătura pe care o dau altora. 18Căci Scriptura zice: Să nu legi gura boului
5:18
1Cor. 9:9
când treieră5:18 Dt. 25:4. și: Vrednic
5:18
Lev. 19:13Dt. 24:14,15
este lucrătorul de plata lui.5:18 Mt. 10:10. Lc. 10:7. 19Împotriva unui prezbiter să nu primești învinuire decât pe temeiul a doi sau trei martori5:19 Dt. 17:6; 19:15.. 20Pe
5:20
Gal. 2:11,14Tit 1:13
cei ce păcătuiesc mustră-i5:20 Gr. elénchō denumește acțiunea de a convinge pe cineva de propria sa vinovație. În context biblic, demonstrația presupune, ca element secundar, și un apel la pocăință. Același verb în 2Tim. 4:2. Tit 1:9,13; 2:15. înaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică! 21Te
5:21
Cap. 6:13.
rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus și a îngerilor aleși, să păzești aceste lucruri fără prejudecăți și fără a fi părtinitor. 22Să nu-ți pui mâinile
5:22
Cap. 4:14.
peste nimeni cu grabă5:22 În traducere liberă: „Să nu hirotonești prezbiteri fără o atentă cercetare prealabilă”. Necesitatea disciplinării publice a unor prezbiteri (vers. 20) îl determină pe Pavel să-i recomande lui Timotei prudență maximă în procesul de hirotonire a unor noi slujitori bisericești. și să nu
5:22
2In. 1:11
te faci părtaș la păcatele altora; pe tine păzește-te curat! (23Să nu mai bei numai apă, ci să întrebuințezi și puțin vin, din pricina stomacului și a deselor tale îmbolnăviri.) 24Păcatele unor oameni sunt evidente și merg înainte la judecată, iar ale altora vin în urma lor. 25Tot astfel, și faptele bune sunt evidente; iar cele ce nu sunt cunoscute nu pot să rămână ascunse.

6

Îndemnuri pentru sclavi

61Toți cei ce sunt sub jugul robiei

6:1
Ef. 6:5Col. 3:22Tit 2:91Pt. 2:18
să-i considere pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, pentru ca
6:1
Is. 52:5Rom. 2:24Tit 2:5,8
Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. 2Iar cei ce au stăpâni credincioși să nu-i disprețuiască pe motiv
6:2
Col. 4:1
că sunt frați, ci să le slujească și mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor sunt credincioși și preaiubiți. Învață-i pe oameni aceste
6:2
Cap. 4:11.
lucruri și spune-le apăsat!

Adevărata evlavie

3Dacă cineva

6:3
Cap. 1:3.
le dă oamenilor o altă învățătură și nu
6:3
Cap. 1:10.
se ține de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, 4este plin de mândrie și nu pricepe nimic
6:4
Cap. 1:7.
: ba încă are boala disputelor
6:4
Cap. 1:4.
și a controverselor, din care se nasc invidia, cearta, defăimările, bănuielile rele, 5nesfârșitele ciocniri de vorbe
6:5
Cap. 1:6.
ale oamenilor
6:5
2Tim. 3:8
stricați la minte, lipsiți de adevăr și care
6:5
Tit 1:11
consideră că evlavia este un izvor de câștig. [Depărtează-te
6:5
2Pt. 2:3
de astfel de oameni!] 6Într-adevăr, evlavia este un mare câștig atunci când ești mulțumit
6:6
Ps. 37:16Pr. 15:16
16:8
cu ce ai.

7Căci noi n-am adus nimic

6:7
Iov 1:21Ps. 49:17Ecl. 5:15
în lume

și nu putem lua nimic din ea.

8Dacă avem hrană și acoperământ,

să fim mulțumiți cu acestea.

9Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț

6:9
Pr. 15:27Mt. 13:22Iac. 5:1
și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care
6:9
Cap. 3:7.
îi cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. 10Căci
6:10
Ex. 23:8Dt. 16:19
iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, și unii, care au râvnit după bani, s-au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.

Lupta credinței

11Iar tu, om

6:11
2Tim. 2:22
al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri

și urmărește dreptatea, evlavia, credința,

dragostea, răbdarea, blândețea!

12Luptă-te lupta cea bună a credinței;

apucă

6:12
Cap. 1:18.
viața veșnică la care ai fost chemat

și pentru care ai

6:12
Flp. 3:12,14
făcut acea frumoasă mărturisire

înaintea multor martori!

13Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care

6:13
Cap. 5:21.
dă viață tuturor lucrurilor, și înaintea lui Hristos Isus, care
6:13
Mt. 27:11Ap. 1:5
3:14
a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont, 14să păzești porunca fără prihană, fără cusur, până
6:14
Flp. 1:6,101Tes. 3:13
5:23
la arătarea Domnului nostru Isus Hristos, 15pe care o va dezvălui, la vremea ei,

fericitul

6:15
Cap. 1:11,17.
și singurul Stăpânitor,

Împăratul

6:15
Ap. 17:14
19:16
împăraților

și Domnul domnilor,

16singurul care

6:16
Cap. 1:17.
are nemurirea,

care locuiește într-o lumină de care

6:16
Ex. 33:20In. 6:46
nu poți să te apropii,

pe care niciun om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea;

ale Lui să fie cinstea și puterea veșnică! Amin!

17Pe cei bogați în felul veacului acestuia îndeamnă-i să nu se îngâmfe și să nu-și

6:17
Iov 31:24Ps. 52:7
62:10Mc. 10:24Lc. 12:21
pună nădejdea în bogății
6:17
Pr. 23:5
nesigure, ci în
6:17
Cap. 3:15;
Dumnezeu, care
6:17
Fap. 14:17
17:25
ne dă toate lucrurile din belșug ca să ne bucurăm de ele! 18Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați
6:18
Cap. 5:10.
în fapte bune, să fie darnici
6:18
Rom. 12:13
, gata să împartă
6:18
Gal. 6:6Evr. 13:16
cu alții 19și să-și strângă
6:19
Mt. 6:20
19:21Lc. 12:33
16:9
astfel drept comoară pentru viitor o bună temelie, ca să apuce
6:19
Vers. 12.
adevărata viață!

20Timoteie, păzește

6:20
2Tim. 1:14Tit 1:9Ap. 3:3
ce ți s-a încredințat6:20 Lit. „păzește depozitul primit”. Gr. parathḗkē („bun încredințat spre păstrare”, „depozit”) este un termen din limbajul juridic al lumii antice. În context, termenul este folosit metaforic pentru a denumi învățătura corectă primită de Timotei. Conform uzanțelor vremii, persoana care primea un depozit se obliga să-l păstreze în bune condiții, fără a-l deteriora.; ferește-te
6:20
Cap. 1:4,6;
de vorbăriile lumești și de contrazicerile așa-zisei „cunoașteri”, 21pe care unii au mărturisit-o și s-au abătut
6:21
Cap. 1:6,19.
de la credință!

Harul să fie cu voi! Amin!