Pavel își apără slujba
101Eu însumi
, Pavel, vă rog, pentru blândețea și bunătatea lui Hristos – eu, cel
smerit când sunt de față în mijlocul vostru, dar plin de îndrăzneală împotriva voastră când sunt departe – 2vă rog să nu mă faceți ca, atunci când voi fi de față, să
apelez la îndrăzneala aceea pe care am de gând s‑o întrebuințez împotriva unora care consideră că noi umblăm potrivit firii pământești. 3Deși trăim în firea pământească, nu ne luptăm potrivit firii pământești, 4căci
armele cu care luptăm
noi nu sunt pământești, ci
sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să
nimicească întăriturile. Noi nimicim
3:19
izvodirile minții 5și orice înălțime care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu, și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos. 6Mai mult, suntem gata să pedepsim orice neascultare, de îndată
ce ascultarea voastră va ajunge
deplină.
7Voi vă uitați la
înfățișare.10:7 Sau: „Uitați‑vă la ceea ce este în fața voastră!” Dacă
cineva crede că „este al lui Hristos”, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot așa suntem și noi
. 8Și chiar dacă m‑aș lăuda ceva mai mult cu
autoritatea pe care ne‑a dat‑o Domnul pentru zidirea voastră, nu pentru nimicirea voastră, tot nu
mi‑ar fi rușine. 9Nu vreau să par că urmăresc să vă înfricoșez prin epistolele mele. 10„De fapt”, zic ei, „epistolele lui sunt cu greutate și pline de putere, dar
prezența lui trupească este moale, iar cuvântul
lui este vrednic de dispreț.” 11Cine gândește așa să aibă în vedere că, așa cum suntem în cuvânt, prin epistolele noastre, când nu suntem de față, tot așa vom fi și în faptă, când vom fi de față!
12Negreșit
, nu avem îndrăzneala să ne comparăm ori să ne punem în rând cu unii dintre cei care se vorbesc singuri de bine. Dar ei, fiindcă se măsoară cu ei înșiși și tot cu ei înșiși se compară, sunt fără pricepere. 13Noi
însă nu ne lăudăm fără măsură, ci după măsura câmpului de lucru pe care ni l‑a însemnat Dumnezeu, încât am putut să ajungem până la voi. 14Nu ne întindem prea mult, ca și când n‑am fi ajuns până la voi, căci
4:15
9:1
până la voi am ajuns cu Evanghelia lui Hristos. 15N‑am întrecut măsura, încât să ne lăudăm cu
ostenelile altora, ci avem nădejdea că, pe măsură ce credința voastră crește, va spori nespus de mult între voi și lucrarea noastră, potrivit câmpului nostru de lucru. 16Așa că vom putea propovădui Evanghelia și în ținuturile care sunt dincolo de voi, ca să nu ne lăudăm cu lucrări gata făcute, din câmpul altuia. 17Cine
se laudă să se laude în Domnul.10:17 Ier. 9:24. 18Pentru că nu
cine se vorbește singur de bine va fi primit, ci acela pe
care Domnul îl vorbește de bine.