Pavel și apostolii falși
111O, de ați putea suferi puțintică nebunie
din partea mea! Așadar, răbdați‑mă! 2Căci gelozia
mea pentru voi este ca gelozia lui Dumnezeu, pentru că v‑am
logodit cu un bărbat, ca să vă înfățișez înaintea
lui Hristos ca pe o fecioară curată
. 3Dar mă tem că, după cum șarpele
a amăgit‑o pe Eva cu șiretlicul lui, tot așa și gândurile voastre s‑ar putea abate
4:1Evr. 13:92Pt. 3:17
de la sinceritatea și curăția pentru Hristos. 4Căci, dacă vine cineva și vă propovăduiește un alt Isus, pe care noi nu L‑am propovăduit, sau dacă este vorba să primiți un alt duh decât cel primit sau o altă evanghelie
decât cea primită11:4 Lit. „un alt duh pe care nu l‑ați primit sau o altă evanghelie pe care n‑ați primit‑o”., multă răbdare mai aveți cu el!
5Dar consider că nici eu nu sunt cu
nimic mai prejos de acești minunați apostoli! 6Chiar dacă sunt
nepriceput în vorbire, nu sunt și în
cunoaștere, și am arătat lucrul acesta printre voi în tot felul și în toate
privințele. 7Sau am făcut un păcat când m‑am smerit pe mine însumi
ca să fiți înălțați voi, fiindcă v‑am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? 8Am jefuit alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă. 9Și când eram la voi și m‑am găsit în lipsuri, n‑am
fost povară nimănui, căci de lipsurile mele s‑au îngrijit frații
care veniseră din Macedonia. În toate m‑am ferit și mă voi feri să
vă fiu în vreun fel povară. 10Pe adevărul lui Hristos care este în
mine, această
pricină de laudă pe care o am nu va fi trecută sub tăcere în ținuturile Ahaiei! 11De ce
? Pentru că nu v‑aș iubi? Dumnezeu știe!
12Dar ceea ce am făcut voi face și mai departe, ca
să tai orice prilej celor ce caută un prilej de a fi considerați deopotrivă cu noi în lucrurile cu care se laudă. 13Astfel de oameni sunt
6:12Flp. 1:152Pt. 2:11In. 4:1Ap. 2:2
apostoli mincinoși, lucrători
înșelători, care se dau drept apostoli ai lui Hristos. 14Și nu este de mirare, căci Satana însuși se dă drept înger
de lumină. 15Nu este mare lucru dacă și slujitorii lui se dau drept slujitori
ai dreptății. Sfârșitul lor
va fi după faptele lor.
Necazurile apostolului
16Iarăși
spun: să nu mă creadă nimeni nebun! Dacă nu, suferiți‑mă cel puțin ca nebun, ca să mă laud și eu un pic! 17Ce spun în
această încercare de a mă lăuda, nu
spun după Domnul, ci ca și cum aș vorbi din nebunie. 18De vreme ce
mulți se laudă cu lucruri care țin de firea pământească, mă voi lăuda și eu. 19De altfel, voi îi răbdați cu plăcere pe nebuni, voi
, care sunteți înțelepți. 20Dacă
4:9
vă înrobește cineva, dacă vă mănâncă cineva de vii, dacă vă exploatează cineva, dacă vă privește cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, iată că răbdați. 21Spre rușinea mea o spun: în această privințăam
fost slabi!
Totuși, oricare
ar fi lucrurile despre care îndrăznește cineva să se laude – vorbesc din nebunie – îndrăznesc și eu. 22Sunt ei evrei? Și eu sunt! Sunt ei israeliți? Și eu sunt! Sunt ei sămânța lui Avraam? Și
eu sunt! 23Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Vorbesc ca un ieșit din minți: eu și mai mult. În osteneli
, și mai mult; în temnițe, și mai mult; în bătăi
, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte
! 24De cinci ori am primit de la iudei patruzeci
de lovituri fără una; 25de trei ori am fost bătut
cu nuiele; o dată am fost împroșcat
cu pietre; de trei ori am suferit
naufragiu; o noapte și o zi am fost în largul mării. 26Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în
13:50
14:5
17:5
20:3
21:31
23:10,11
25:3
primejdii din partea celor din neamul meu, în
19:23
primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetate, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între cei care se prefac că sunt frați, 27în osteneli și necazuri, în nopți albe
adesea, în foame
și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28Și, pe lângă aceste lucruri, în fiecare zi mă apasă grija
pentru toate bisericile. 29Cine
9:22
este slab și să nu fiu și eu slab? Cine cade în păcat și eu să nu ard?
30Dacă trebuie să mă laud, mă
voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea. 31Dumnezeu
și Tatăl Domnului nostru Isus [Hristos], care
este binecuvântat în veci, știe că nu mint! 32În
Damasc, dregătorul regelui Areta11:32 Aretas IV Philopatris, regele Arabiei Nabateene (9 î.H.–40 d.H.), tatăl primei soții a lui Irod Antipa. păzea cetatea damascenilor ca să mă prindă, 33însă am fost dat jos într‑o coșniță, printr‑o fereastră din zid, și am scăpat din mâinile lui.
Revelațiile primite de Pavel
121E nevoie să mă laud; nu că ar fi de vreun folos, dar voi trece totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. 2Cunosc un om în
Hristos care, acum paisprezece ani, a fost
răpit până în al treilea cer (dacă a fost cu trupul, nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). 3Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) 4a fost răpit în rai
și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu‑i este îngăduit unui om să le rostească. 5Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar
, în ce mă privește, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile. 6Și dacă aș vrea
să mă laud, n‑aș părea nebun, căci aș spune adevărul, dar mă feresc, ca să nu‑mi pună nimeni în seamă altceva decât ce vede la mine sau ce aude de la mine, 7dată fiind strălucirea acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă umflu de mândrie, mi s‑a dat o țepușă
în trup, un trimis
al Satanei, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf. 8De trei
ori L‑am rugat pe Domnul să o înlăture de la mine, 9dar El mi‑a zis: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.” Deci mă
voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să locuiască în mine. 10De aceea mă bucur
în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos. Când sunt slab, atunci sunt tare.
Grija lui Pavel pentru biserica din Corint
11Am ajuns nebun
, voi m‑ați silit. Se cuvenea să primesc aprecieri din partea voastră, căci, deși nu sunt
nimic, n‑am
fost deloc mai prejos de acești minunați apostoli. 12Semnele
unui apostol au fost săvârșite între voi cu toată răbdarea, prin semne, puteri și minuni. 13Într‑adevăr, cu ce ați fost voi puși mai prejos decât celelalte biserici, în afara faptului că eu
unul nu v‑am fost povară? O, iertați‑mi nedreptatea aceasta!
14Iată,
sunt gata să vin la voi a treia oară, dar nu vă voi fi povară, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă! De altfel, nu
copiii sunt datori să agonisească pentru părinți, ci părinții pentru copii. 15Și eu voi
cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui cu totul pe mine însumi pentru
sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, să fiu iubit mai puțin
? 16Fie și‑așa! Eu, unul, nu
v‑am împovărat deloc. Dar, zic ei, ca un om șiret ce sunt, v‑am luat prin vicleșug. 17Dar
am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din cei pe care i‑am trimis la voi? 18L‑am
rugat pe Tit să meargă, iar împreună cu el l‑am trimis pe
fratele nostru; a tras Tit vreun folos de la voi? N‑am umblat noi în același duh și pe aceleași urme?
19De multă vreme
vă închipuiți că vrem să ne apărăm înaintea voastră. Noi vorbim înaintea
lui Dumnezeu în Hristos și toate
aceste lucruri, preaiubiților, le spunem pentru zidirea voastră! 20Căci mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc cum n‑aș vrea, iar eu
să fiu găsit de voi cum n‑ați vrea. Mă tem să nu găsesc ceartă, invidie, mânii, ambiții, defăimări, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21Mă tem ca, atunci când voi veni din nou, să
nu mă smerească Dumnezeul meu cu privire la voi și să nu ajung să‑i plâng pe mulți din cei ce
au păcătuit mai înainte și nu s‑au pocăit de necurăția, desfrâul
și dezmățul la care s‑au dedat.
Cuvinte de încheiere
131Vin la voi pentru a
treia oară. Pe mărturia a doi
sau trei martori să fie întemeiată orice pricină.13:1 Dt. 19:15. 2După cum am spus
deja când am fost de față a doua oară, la fel și azi, când nu sunt de față, le spun dinainte
celor ce au păcătuit și tuturor celorlalți că, dacă mă voi întoarce, voi fi
necruțător, 3fiindcă cereți o dovadă că prin mine vorbește
Hristos, care nu este slab față de
voi, ci este plin de putere între voi; 4căci
a fost răstignit în slăbiciune, dar trăiește
prin puterea lui Dumnezeu. Tot astfel, și noi
suntem slabi în El, dar vom trăi cu El, prin puterea lui Dumnezeu față de voi.
5Pe voi înșivă încercați‑vă
dacă sunteți în credință! Pe voi înșivă puneți‑vă la încercare! Nu recunoașteți, în ce vă privește, că
Isus Hristos este în voi? Doar dacă nu cumva sunteți
lepădați13:5 Gr. adókimos, întâlnit aici și în vers. 6‑7, poate fi folosit pentru a descrie un obiect sau un om care, în urma supunerii la probă, a fost respins, fiind socotit nepotrivit, inapt sau incompatibil cu un anumit scop.! 6Însă nădăjduiesc că veți recunoaște că noi nu suntem lepădați. 7Ne rugăm lui Dumnezeu să nu faceți nimic rău; nu ca să ne
arătăm noi înșine buni13:7 Gr. dókimos este folosit pentru a descrie un obiect sau un om care a fost supus la probă și s‑a dovedit fiabil. În funcție de context, poate fi tradus prin „aprobat”, „încercat”, „bun”, „autentic”., ci ca să faceți binele, chiar dacă noi am ajunge să fim lepădați. 8Căci nu putem face nimic împotriva adevărului, ci numai pentru adevăr. 9Ne bucurăm când
noi suntem slabi, iar voi sunteți tari. Tocmai pentru aceasta ne rugăm – pentru desăvârșirea
voastră. 10De aceea
vă scriu aceste lucruri când nu sunt de față, pentru ca, atunci când voi fi de față, să
nu mă port aspru, potrivit cu
autoritatea pe care mi‑a dat‑o Domnul pentru zidire, nu pentru nimicire.
Salutări
11Încolo, fraților, bucurați‑vă
15:51Cor. 1:10Flp. 2:2
3:161Pt. 3:8
, desăvârșiți‑vă, îmbărbătați‑vă, aveți aceleași gânduri, trăiți în
pace, și Dumnezeul dragostei și al păcii va fi cu voi! 12Spuneți‑vă salutări unii altora
cu o sfântă sărutare!
13Toți sfinții vă trimit salutări. 14Harul
Domnului Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu și împărtășirea
Sfântului Duh să fie cu voi cu toți! [Amin!]