Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
1

Urare

11Pavel, apostol

1:1
1Cor. 1:1Ef. 1:1Col. 1:11Tim. 1:12Tim. 1:1
al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei, către biserica lui Dumnezeu care este în Corint și
1:1
Flp. 1:1Col. 1:2
către toți sfinții care sunt în toată Ahaia: 2Har
1:2
Rom. 1:71Cor. 1:3Gal. 1:3Flp. 1:2Col. 1:21Tes. 1:12Tes. 1:2Flm. 1:3
și pace vouă de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!

Mângâiere în vreme de necaz

3Binecuvântat

1:3
Ef. 1:31Pt. 1:3
să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, 4care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu, să-i putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! 5Căci, după cum avem parte din belșug de suferințele
1:5
Cap. 4:10.
lui Hristos, tot așa, prin Hristos, avem parte din belșug și de mângâiere. 6Dar dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea și mântuirea voastră; dacă suntem mângâiați, suntem pentru mângâierea voastră, care vă ajută să răbdați aceleași suferințe
1:6
Cap. 4:15.
ca și noi. 7Și nădejdea noastră cu privire la voi este neclintită, pentru că știm că, dacă
1:7
Rom. 8:172Tim. 2:12
aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere.

8Fraților, nu vrem să fiți în necunoștință despre necazul

1:8
Fap. 19:231Cor. 15:32
16:9
care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, încât nu știam dacă vom mai scăpa cu viață. 9Credeam că suntem condamnați la moarte, ca să nu ne punem încrederea
1:9
Ier. 17:5,7
în noi înșine, ci în Dumnezeu, care învie morții. 10El
1:10
2Pt. 2:9
ne-a izbăvit și ne izbăvește dintr-un mare pericol de moarte și avem nădejde că ne va izbăvi și mai departe. 11Voi înșivă ne
1:11
Rom. 15:30Flp. 1:19Flm. 1:22
ajutați cu rugăciunile voastre, pentru
1:11
Cap. 4:15.
ca darul pe care l-am primit prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumire către Dumnezeu pentru noi.

Amânarea vizitei lui Pavel

12Lauda noastră este aceasta: mărturia pe care ne-o dă conștiința, anume că ne-am purtat în lume, și mai ales față de voi, cu o sinceritate și o curăție

1:12
Cap. 2:17;
date de Dumnezeu, nu
1:12
1Cor. 2:4,13
cu înțelepciune firească, ci prin harul lui Dumnezeu. 13Nu vă scriem altceva decât ce citiți și cunoașteți. Și trag nădejde că în cele din urmă veți recunoaște, 14cum ați și recunoscut în parte, că
1:14
Cap. 5:12.
noi suntem lauda voastră, după cum și voi
1:14
Flp. 2:16
4:11Tes. 2:19,20
veți fi lauda noastră în ziua Domnului Isus.

15Cu această încredințare voiam

1:15
1Cor. 4:19
să vin mai înainte la voi, ca să aveți un
1:15
Rom. 1:11
al doilea har, 16iar de la voi să trec prin Macedonia; apoi
1:16
1Cor. 16:5,6
din Macedonia să mă întorc la voi, ca să-mi oferiți sprijinul necesar pentru călătoria în Iudeea. 17Când am făcut acest plan, am lucrat oare în chip ușuratic? Credeți că hotărârile pe care le iau sunt în felul lumii
1:17
Cap. 10:2.
, ca să zic, în același timp, „da, da” și „nu, nu”? 18Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră față de voi n-a fost și „da”, și „nu”. 19Căci Fiul
1:19
Mc. 1:1Lc. 1:35Fap. 9:20
lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mijlocul vostru (prin mine, prin Silvan și prin Timotei) n-a fost și „da”, și „nu”, ci
1:19
Evr. 13:8
în El nu este decât „da”. 20Toate
1:20
Rom. 15:8,9
făgăduințele lui Dumnezeu sunt „da” în El; de aceea și „amin”-ul pe care-l spunem noi prin El este spre slava lui Dumnezeu. 21Iar Cel ce ne întărește împreună cu voi în Hristos și care ne-a
1:21
1In. 2:20,27
uns este Dumnezeu. 22Tot El ne-a
1:22
Ef. 1:13
4:302Tim. 2:19Ap. 2:17
pecetluit și ne-a pus în inimi Duhul ca arvună1:22 Gr. arrabṓn, „avans”, „primă tranșă”, „garanție”, sau „acont”. Vezi și 2Cor. 5:5. Ef. 1:14..

23Îl chem

1:23
Cap. 11:31.
pe Dumnezeu ca martor față de sufletul meu că n-am mai venit până acum la Corint tocmai ca
1:23
Cap. 2:3;
să vă cruț. 24Nu spun că
1:24
1Cor. 3:51Pt. 5:3
am avea stăpânire peste credința voastră; din contră, lucrăm și noi la bucuria voastră, fiindcă stați tari în
1:24
Rom. 11:201Cor. 15:1
credință.

2

21Am hotărât deci în sinea mea să

2:1
Cap. 1:23;
nu mă întorc la voi cu întristare2:1 Venirea lui Pavel în Corint ar fi fost însoțită de mustrări (sursa „întristării”), situație pe care Pavel dorește să o evite.. 2Căci, dacă eu vă întristez, cine îmi va aduce bucurie dacă nu cel întristat de mine? 3Și v-am scris tocmai din acest motiv, pentru ca la venirea mea să
2:3
Cap. 12:21.
n-am parte de întristare de la cei ce ar fi trebuit să-mi aducă bucurie, căci sunt
2:3
Cap. 7:16;
încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. 4Din multă mâhnire și strângere de inimă v-am scris, cu ochii scăldați în lacrimi, nu
2:4
Cap. 7:8,9,12.
ca să vă întristez, ci ca să ajungeți să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi.

Iertarea celui pedepsit

5Dacă

2:5
1Cor. 5:1
a adus cineva întristare, nu pe mine m-a
2:5
Gal. 4:12
întristat, ci – într-o anumită măsură, ca să nu exagerez – pe voi toți. 6Pentru un asemenea om este de ajuns chiar pedeapsa care i-a fost dată de
2:6
1Cor. 5:4,51Tim. 5:20
cei mai mulți dintre voi; 7așa că acum
2:7
Gal. 1:6
este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă întristare. 8De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, 9căci v-am scris și ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți
2:9
Cap. 7:15;
ascultători în toate. 10Dar pe cine iertați voi, iert și eu. Într-adevăr, ce am iertat eu – dacă a fost ceva de iertat – am iertat pentru voi în fața lui Hristos, 11ca să nu-l lăsăm pe Satana să aibă vreun câștig de la noi, căci nu suntem în necunoștință de planurile lui.

12Când am ajuns

2:12
Fap. 16:8
20:6
la Troas pentru Evanghelia lui Hristos, deși mi se deschisese acolo o ușă
2:12
1Cor. 16:9
în Domnul, 13n-am
2:13
Cap. 7:5,6.
avut liniște în duhul meu fiindcă nu l-am găsit pe Tit, fratele meu; de aceea mi-am luat rămas bun de la frați și am plecat în Macedonia.

Triumful lui Hristos în viața lui Pavel

14Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care, în Hristos, ne poartă mereu în triumf și care prin noi răspândește în orice loc mireasma

2:14
Cânt. 1:3
cunoașterii Lui! 15Noi suntem mireasma lui Hristos înaintea lui Dumnezeu, atât printre
2:15
1Cor. 1:18
cei ce sunt pe calea mântuirii, cât și printre
2:15
Cap. 4:3.
cei ce sunt pe calea pierzării: 16pentru unii
2:16
Lc. 2:34In. 9:391Pt. 2:7,8
, o mireasmă de moarte, spre moarte; pentru alții, o mireasmă de viață, spre viață. Și cine
2:16
Cap. 3:5,6.
este destoinic pentru aceste lucruri? 17Căci noi nu facem negoț cu Cuvântul
2:17
Cap. 4:2;
lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim dintr-o motivație sinceră, ca din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.

3

Slujitori ai noului legământ

31Începem

3:1
Cap. 5:12;
iarăși să ne vorbim singuri de bine3:1 Gr. synístēmi este folosit în 2 Corinteni cu sensul de „a recomanda” sau „a prezenta” (cap. 5:12; 10:12,18; 12:11). În acest verset Pavel face aluzie la o practică larg răspândită în Antichitate: un emisar sau un apostol avea asupra lui scrisori de recomandare din partea celui care îi gira misiunea în raport cu destinatarii.? Avem cumva trebuință, ca unii, de scrisori
3:1
Fap. 18:27
de recomandare către voi sau de la voi? 2Scrisoarea noastră sunteți voi
3:2
1Cor. 9:2
, scrisă în inimile noastre, cunoscută și citită de toți oamenii. 3Este limpede că sunteți o scrisoare a lui Hristos, trimisă
3:3
1Cor. 3:5
de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște
3:3
Ex. 24:12
34:1
table de piatră, ci pe niște
3:3
Ier. 31:33Ez. 11:19
table care sunt inimi de carne.

4Avem încredințarea aceasta în Dumnezeu, prin Hristos. 5Nu că noi, prin noi înșine, suntem destoinici să socotim ceva ca venind de la noi. Dimpotrivă, destoinicia

3:5
1Cor. 15:10Flp. 2:13
noastră vine de la Dumnezeu, 6care ne-a și învrednicit să fim slujitori
3:6
Cap. 5:18.
ai unui legământ
3:6
Ier. 31:31Mt. 26:28Evr. 8:6
nou, care nu este al literei
3:6
Rom. 2:29
, ci al Duhului, căci litera
3:6
Rom. 4:15
7:9-11
omoară, dar
3:6
Rom. 8:2
Duhul dă viață.

7Acum, dacă slujba aducătoare de moarte, scrisă cu litere săpate

3:7
Ex. 34:1,28
în piatră, era însoțită de slavă, încât
3:7
Ex. 34:29
fiii lui Israel nu-și puteau aținti privirea asupra feței lui Moise din pricina strălucirii3:7 Lit. „slavei”. chipului său, deși era o strălucire trecătoare, 8cu cât mai mult slujba
3:8
Gal. 3:5
Duhului va fi însoțită de slavă? 9Dacă slujba aducătoare de osândă a fost însoțită de slavă, cu cât mai mult o întrece în slavă slujba
3:9
Rom. 1:17
3:21
aducătoare de dreptate? 10În acest caz, prima, deși a fost însoțită de slavă, pălește în comparație cu a doua, a cărei slavă o întrece cu mult.3:10 Lit. „într-adevăr, nu a fost slăvit ce a fost slăvit în acest caz, din pricina slavei mai mari”. Pavel compară cele două slujbe descrise în vers. 7-9 și face observația că, deși slujba lui Moise, care aduce condamnare (aluzie la tablele Legii), a fost caracterizată de slavă, strălucirea ei pălește când este pusă alături de „slujba dreptății”, adusă de Duhul Sfânt. 11Dacă ceea ce este trecător a fost însoțit de slavă, cu atât mai mult este însoțit de slavă ceea ce dăinuie!

12Fiindcă avem deci o astfel de nădejde, noi lucrăm

3:12
Cap. 7:4.
cu multă îndrăzneală 13și nu facem ca Moise, care
3:13
Ex. 34:33
își punea un văl pe față pentru ca fiii lui Israel să nu-și ațintească privirea asupra sfârșitului slavei trecătoare. 14Dar mintea lor s-a împietrit
3:14
Cap. 4:4.
, căci, până în ziua de astăzi, la citirea vechiului legământ rămâne același văl, neridicat, fiindcă vălul este dat la o parte în Hristos. 15Da, până astăzi, când se citește din Moise, peste inimile lor se află un văl. 16Dar când
3:16
Rom. 11:23,26
vreunul se întoarce la Domnul, vălul este luat3:16 Aluzie la Ex. 34:34. În textul veterotestamentar, Moise își dă jos vălul de pe față ori de câte ori intră înaintea Domnului. Pentru Pavel, această acțiune poate fi înțeleasă simbolic: îndepărtarea vălului de pe inima fiilor lui Israel are loc atunci când ei se întorc la Hristos.. 17Or, acest Domn
3:17
Vers. 6.
este Duhul, și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. 18Noi toți privim cu fața descoperită, ca
3:18
1Cor. 13:12
într-o oglindă, slava
3:18
Cap. 4:4,6.
Domnului3:18 Sau: „Noi toți, cu fața descoperită, oglindim slava Domnului”. și suntem transformați
3:18
Rom. 8:291Cor. 15:49Col. 3:10
în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Domnul, adică prin Duhul.

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]