Comoara din vasele de lut
41De aceea, fiindcă avem slujba aceasta
, după îndurarea
pe care am primit‑o, noi nu cădem de oboseală, 2ci am lepădat dedesubturile rușinoase, nu umblăm cu vicleșug și nu falsificăm
Cuvântul lui Dumnezeu. Dimpotrivă
, arătăm adevărul și ne facem vrednici să fim primiți de orice cuget omenesc înaintea lui Dumnezeu. 3Iar dacă Evanghelia noastră este acoperită, ea este acoperită
pentru cei ce sunt pe calea pierzării, 4anume pentru necredincioși, a căror
minte a orbit‑o dumnezeul
veacului acestuia ca să nu vadă strălucind lumina
Evangheliei glorioase a lui Hristos, care
este chipul lui Dumnezeu. 5Căci
noi nu ne propovăduim pe noi înșine, ci pe Hristos Isus, Domnul. Noi
suntem robii voștri pentru Isus. 6Căci Dumnezeu, care a zis: „Să strălucească lumina din întuneric”4:6 Aluzie la Gen. 1:3., a strălucit în inimile noastre ca să fim luminați
prin cunoașterea slavei dumnezeiești de pe chipul lui Isus Hristos.
7Comoara aceasta o purtăm în niște vase
de lut, pentru ca
această putere extraordinară să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi. 8Suntem apăsați
, dar nu strâmtorați; descumpăniți, dar nu deznădăjduiți; 9prigoniți, dar nu părăsiți; doborâți
, dar nu omorâți. 10Purtăm întotdeauna
în trupul nostru omorârea Domnului Isus, pentru ca
și viața lui Isus să se arate în trupul nostru. 11Căci noi, cei vii, suntem neîncetat
dați la moarte din pricina lui Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12Astfel că în noi lucrează moartea
, iar în voi, viața. 13Însă fiindcă avem același
duh de credință, potrivit cu ceea ce este scris – am crezut, de aceea am vorbit4:13 Ps. 115:1 (Septuaginta = 116:10 TM: „am crezut, deși am spus”). – și noi credem, de aceea și vorbim. 14Și știm că Cel
ce L‑a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi împreună cu Isus și ne va înfățișa împreună cu voi. 15Căci toate
se petrec în folosul vostru, pentru ca harul
mare, căpătat de tot mai mulți, să sporească mulțumirile spre slava lui Dumnezeu.
Trăirea prin credință
16De aceea, nu cădem de oboseală, ci, chiar dacă omul nostru din afară se trece, totuși omul nostru dinăuntru
se înnoiește din zi în zi. 17Căci necazurile noastre ușoare
5:10
de o clipă lucrează pentru noi, peste măsură și peste așteptări, o greutate veșnică de slavă. 18Pentru că noi nu ne uităm
la ce se vede, ci la ce nu se vede, căci ce se vede este trecător, pe când ce nu se vede este veșnic.