Făgăduința venirii Domnului
31Preaiubiților, aceasta este acum a doua epistolă pe care v‑o scriu. În amândouă, caut să trezesc
cugetul vostru curat printr‑o înștiințare3:1 Gr. en hypomnḗsei, „prin reamintire”. Aceeași expresie și în cap. 1:13., 2ca să vă aduceți aminte de cuvintele rostite mai înainte de sfinții profeți și
de porunca Domnului și Mântuitorului nostru, dată prin apostolii voștri. 3Înainte
de toate, să știți că în zilele din urmă vor veni batjocoritori puși pe batjocură, care vor trăi
după poftele lor 4și vor zice: „Unde
este făgăduința venirii Lui? Căci, de când au adormit părinții noștri, toate au rămas așa cum erau de la începutul creației!” 5Căci înadins trec cu vederea faptul că, în vechime, erau ceruri și un pământ care a fost scos
din apă și cu ajutorul apei prin
Cuvântul lui Dumnezeu, 6Cuvânt prin care lumea
de atunci a pierit înecată de apă. 7Iar cerul și pământul de acum sunt păzite prin același Cuvânt, fiind păstrate pentru focul
din ziua de judecată și de pieire a oamenilor nelegiuiți.
8Dar, preaiubiților, nu uitați un lucru: la Domnul, o zi este ca o
mie de ani, și o mie de ani sunt ca o zi! 9Domnul nu
zăbovește în împlinirea făgăduinței Lui, cum cred unii3:9 Lit. „după cum unii consideră a fi zăbavă”., ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește
ca niciunul să nu piară, ci
toți să vină la pocăință.
10Ziua Domnului însă va
veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile
vor trece cu vuiet mare, corpurile cerești3:10 Gr. stoichéia, aici și în vers. 12, denumește fie (1) elementele componente ale lumii (apă, aer, foc, pământ), conform înțelegerii antice, fie (2) corpurile cerești (soare, lună, stele). vor fi nimicite prin ardere și pământul, cu tot ce este pe el, nu va mai fi de găsit3:10 Tradiția manuscrisă conține diverse lecțiuni: (1) „va fi găsit”; (2) „va dispărea”; (3) „va arde”. Pentru o imagine eshatologică similară, vezi Ap. 20:11 (lit.): „Pământul și cerul au fugit dinaintea Lui și loc nu s‑a mai găsit pentru ele.”. 11Deci, fiindcă toate acestea vor fi nimicite, gândiți‑vă ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, cu o
purtare sfântă și evlavioasă, 12așteptând
și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor
fi nimicite și corpurile cerești se vor topi de căldura focului! 13Dar noi, după făgăduința Lui, așteptăm ceruri
noi și un pământ nou3:13 Is. 65:17; 66:22., în care va locui dreptatea.
14De aceea, preaiubiților, fiindcă așteptați aceste lucruri, siliți‑vă să
fiți găsiți fără cusur și fără pată înaintea Lui, în pace! 15Să credeți că îndelunga
răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v‑a scris și preaiubitul nostru frate Pavel, după înțelepciunea care i‑a fost dată, 16ca și în toate epistolele lui, când vorbește
despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri greu de înțeles, pe care cei neînvățați și nestatornici le răstălmăcesc ca și pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.
17Voi deci, preaiubiților, fiindcă știți mai dinainte toate acestea, păziți‑vă
ca nu cumva să vă lăsați târâți de rătăcirea acestor stricați și să vă pierdeți statornicia, 18ci
creșteți în harul și în cunoașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos! A Lui să fie slava acum și în ziua veșniciei! [Amin!]