51Dar un om numit Anania, împreună cu Safira, soția lui, a vândut un ogor 2și
a păstrat o parte din preț cu știrea soției lui. Apoi a adus cealaltă parte și a pus‑o la picioarele apostolilor. 3Petru
i‑a zis: „Anania, de ce ți‑a
umplut Satana inima ca să‑L minți pe Duhul Sfânt și să păstrezi o parte din prețul ogorului? 4Dacă nu‑l vindeai, nu rămânea al tău? Și după ce l‑ai vândut, nu rămâneau banii în stăpânirea ta? Cum de ți‑ai pus în gând să faci acest lucru? Nu pe oameni i‑ai mințit, ci pe Dumnezeu.” 5Când a auzit aceste cuvinte, Anania a căzut
și și‑a dat sufletul. O mare frică i‑a cuprins pe toți cei ce ascultau aceste lucruri. 6Tinerii s‑au ridicat, l‑au
acoperit, l‑au dus afară și l‑au îngropat.
7Cam după trei ceasuri a intrat și soția lui, fără să știe ce se întâmplase. 8Petru i‑a zis: „Spune‑mi, cu atât ați vândut ogorul?” Ea a răspuns: „Da, cu atât.” 9Atunci, Petru i‑a zis: „Cum de v‑ați învoit să‑L
Mt. 4:7
ispitiți pe Duhul Domnului? Iată, picioarele celor ce l‑au îngropat pe bărbatul tău sunt la ușă și te vor duce și pe tine!” 10Ea
a căzut dintr‑odată la picioarele lui și și‑a dat sufletul. Când au intrat tinerii, au găsit‑o moartă; au scos‑o afară și au îngropat‑o lângă bărbatul ei. 11O
19:17
mare frică a cuprins toată biserica și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri.
Lucrarea apostolilor
12Prin
14:3
19:11Rom. 15:192Cor. 12:12Evr. 2:4
mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Fiind toți
4:32
într‑un cuget, se adunau în porticul lui Solomon 13și
12:42
19:38
niciunul dintre ceilalți nu cuteza să li se alăture; dar
4:21
poporul îi lăuda mult. 14Mulțimea celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult, 15încât îi scoteau pe bolnavi pe ulițe și îi puneau pe paturi și pe rogojini, pentru ca, atunci când
Mt. 9:21
14:36
avea să treacă Petru, măcar umbra lui să se oprească peste vreunul dintre ei. 16Se adunau la Ierusalim și mulțimi din cetățile vecine, aducând bolnavi și oameni chinuiți
de duhuri necurate, și toți se vindecau.
Întemnițarea și eliberarea apostolilor
17Atunci
, marele‑preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică gruparea saducheilor, s‑au ridicat plini de invidie, 18au
pus mâna pe apostoli și i‑au aruncat în temniță. 19Dar în timpul nopții, un înger
16:26
al Domnului a deschis ușile temniței, i‑a scos afară și le‑a zis: 20„Mergeți, stați în Templu și vestiți poporului toate
17:31In. 5:11
cuvintele acestei Vieți!” 21Când au auzit ei, au intrat dis‑de‑dimineață în Templu și au început să dea învățătură. Marele‑preot
Lc. 22:4
și cei ce erau cu el au venit, au adunat Sinedriul, adică sfatul bătrânilor fiilor lui Israel, și au trimis la temniță să‑i aducă pe apostoli. 22Când au sosit gărzile, nu i‑au găsit în temniță. S‑au întors și au dat de veste, 23zicând: „Temnița am găsit‑o bine încuiată și pe paznici stând în picioare la uși, dar când am deschis, n‑am găsit pe nimeni înăuntru!” 24Auzind aceste cuvinte, căpitanul
gărzii Templului și preoții de seamă au rămas uimiți și se întrebau cum s‑a putut întâmpla așa ceva. 25Cineva a venit și le‑a dat de veste: „Iată, oamenii pe care i‑ați aruncat în temniță stau în Templu și dau învățătură poporului!” 26Atunci, căpitanul gărzii Templului a mers cu străjerii ca să‑i aducă, dar nu cu forța, căci
se temeau să nu fie uciși cu pietre de popor.
27După ce i‑au adus, i‑au pus înaintea Sinedriului, iar marele‑preot i‑a întrebat, 28zicând: „Nu
v‑am poruncit noi cu tărie să nu dați învățătură în numele acesta? Și iată că voi ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și vreți
3:15
7:52
să aruncați asupra noastră sângele
27:25
acestui om!” 29Drept răspuns, Petru și apostolii au zis: „Trebuie
să ascultăm mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni! 30Dumnezeul
22:14
părinților noștri L‑a înviat pe Isus, pe care voi L‑ați omorât atârnându‑L
13:29Gal. 3:131Pt. 2:24
pe lemn. 31Pe El
Flp. 2:9Evr. 2:10
12:2
Dumnezeu L‑a înălțat la dreapta Lui ca Întemeietor și
Mântuitor
, ca să‑i
13:38Lc. 24:47Ef. 1:7Col. 1:14
dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. 32Noi
suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe
10:44
care Dumnezeu L‑a dat celor ce I se supun.”
33Când
7:54
au auzit aceasta, ei s‑au mâniat cumplit și voiau să‑i omoare. 34Dar un fariseu numit Gamaliel
, un învățător al Legii prețuit de tot poporul, s‑a ridicat în Sinedriu și a poruncit să‑i scoată pe oameni afară pentru câtva timp. 35Apoi a zis: „Bărbați israeliți, luați seama la ce aveți de gând să faceți cu oamenii aceștia! 36Căci nu demult s‑a arătat Teuda, care zicea că este cineva și căruia i s‑au alăturat cam patru sute de bărbați. El a fost omorât și toți cei ce se încredeau în el au fost risipiți și s‑a ales praful de ei. 37După el s‑a ridicat Iuda Galileeanul, pe vremea recensământului, și a atras mult popor de partea lui. A pierit și el, iar toți cei ce se încredeau în el au fost risipiți. 38De aceea, vă zic: depărtați‑vă de oamenii aceștia și lăsați‑i! Dacă
planul sau lucrul aceasta este de la oameni, va fi nimicit; 39dar
dacă este de la Dumnezeu, nu‑l veți putea nimici. Nu cumva să vă treziți luptând
9:5
23:9
împotriva lui Dumnezeu!” Ei l‑au ascultat. 40Și după ce i‑au chemat
pe apostoli, i‑au bătut
23:34Mc. 13:9
, le‑au poruncit să nu mai vorbească în Numele lui Isus și le‑au dat drumul. 41Apostolii au plecat din fața Sinedriului, bucurându‑se
că au fost învredniciți să fie înjosiți pentru Numele Lui. 42Și în fiecare zi, în
Templu și în case, nu încetau
să‑i învețe pe oameni și să‑L vestească pe Isus ca Hristos.