Urarea
11Pavel, apostol al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, către sfinții care sunt în Efes, către cei credincioși în Hristos Isus: 2Har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
Binecuvântări în Hristos
3Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne‑a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovnicești în locurile cerești în Hristos, 4fiindcă ne‑a
ales în El înainte
de întemeierea lumii ca să fim
sfinți și neprihăniți înaintea Lui, după ce, din dragoste, 5ne‑a rânduit mai
dinainte pentru înfiere
prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale, 6spre lauda harului Său glorios, pe care ni l‑a dăruit în Cel Preaiubit
. 7În
El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor1:7 Lit. „abaterilor”., după bogăția
harului Său, 8pe care l‑a răspândit din belșug peste noi. Prin înțelepciune și pricepere, 9ne‑a descoperit
taina voii Sale, după buna Lui plăcere de care
a dat dovadă în Hristos, 10în vederea planului arătat la împlinirea
vremurilor, ca
să unească1:10 Lit. „să recapituleze”. în Hristos toate lucrurile
: cele din ceruri și cele de pe pământ. 11În El
26:18Rom. 8:17Col. 1:12
3:24
am fost făcuți și moștenitori1:11 Sau „în El am fost făcuți moștenire”, aluzie la ideea veterotestamentară potrivit căreia Israel este „proprietatea” (Dt. 4:20; 7:6; 14:2), sau „moștenirea” lui Dumnezeu (Dt. 9:26; 29; 32:9)., fiind rânduiți mai dinainte după hotărârea Aceluia care lucrează totul după sfatul voii Sale, 12ca
să slujim de laudă slavei Sale, noi, care ne‑am pus mai dinainte nădejdea în Hristos. 13În El și voi, după ce ați auzit cuvântul
adevărului – Evanghelia mântuirii voastre – și ați crezut în El, ați fost pecetluiți cu
Duhul Sfânt, care fusese făgăduit 14și care este arvuna1:14 Gr. arrabṓn, „avans”, „primă tranșă”, „garanție”, sau „acont”. Vezi și 2Cor. 1:22; 5:5. moștenirii noastre, pentru
răscumpărarea celor câștigați de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui.
Rugăciunea lui Pavel
15De aceea și eu, de când am auzit
despre credința în Domnul Isus care este în voi și despre dragostea voastră pentru toți sfinții, 16nu
încetez să aduc mulțumiri pentru voi când vă pomenesc în rugăciunile mele. 17Și mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să
vă dea un duh de înțelepciune și de descoperire în cunoașterea Lui 18și să vă lumineze ochii
inimii ca să înțelegeți care este nădejdea
chemării Lui, care este bogăția moștenirii Lui glorioase în sfinți 19și care este față de noi, credincioșii, nemărginita mărime a puterii Sale, după
lucrarea marii Lui puteri1:19 Lit. „lucrarea puterii tăriei Lui”. 20pe care a desfășurat‑o în Hristos, când L‑a înviat
din morți și L‑a pus
să stea la dreapta Sa, în locurile cerești, 21mai
presus de orice căpetenie, stăpânire, putere, domnie și orice nume care se poate rosti nu doar în veacul acesta, ci și în cel viitor. 22Toate
I le‑a pus sub picioare1:22 Ps. 8:6. și L‑a pus – deasupra tuturor lucrurilor – cap
al Bisericii, 23care este trupul Lui, plinătatea Celui ce
împlinește totul în toți.
21Voi
erați
morți în abaterile și în păcatele voastre, 2în
3:7
care umblați odinioară după mersul2:2 În textele biblice gr. aiṓn este folosit frecvent cu sensul de „veac” sau „epocă”. În versetul de față, ar putea însemna „eon”, entitate spirituală din categoria celor enumerate în cap. 6:12. Vezi și cap. 3:9 și Col. 1:26. lumii acesteia, după stăpânul puterii văzduhului, anume duhul care lucrează acum în fiii neascultării
. 3Între
ei eram și noi toți odinioară, când trăiam în poftele
firii noastre pământești, când împlineam voile firii pământești și ale gândurilor noastre și eram din fire copii ai mâniei, ca și ceilalți. 4Dar Dumnezeu, care este bogat
în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne‑a iubit, 5măcar
că eram morți în abaterile noastre, ne‑a
3:1
adus la viață împreună cu Hristos (prin har sunteți mântuiți), 6ne‑a înălțat împreună cu El și ne‑a pus să stăm împreună în locurile cerești în Hristos Isus, 7ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăție a harului Său în bunătatea
Lui față de noi în Hristos Isus. 8Căci prin har sunteți mântuiți prin
credință. Și acest lucru2:8 Mântuirea primită în dar prin credință. nu vine de la voi, ci este darul
lui Dumnezeu. 9Nu
11:62Tim. 1:9Tit 3:5
prin fapte, ca să nu se laude nimeni. 10Căci noi suntem lucrarea
Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le‑a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.
Unitate în Hristos
11De aceea, voi, care altădată erați neamuri din naștere, numiți necircumciși de către cei care se cheamă circumciși și care sunt circumciși în trup
de mâna omului, aduceți‑vă aminte 12că în vremea aceea
erați fără Hristos, fără
drept de cetățenie în Israel2:12 Lit. „excluși din corpul cetățenesc al lui Israel”, sau „excluși de la cetățenia lui Israel”., străini de legămintele făgăduinței, fără nădejde și fără Dumnezeu în lume! 13Dar acum
, în Hristos Isus, voi, care odinioară erați departe, ați ajuns aproape prin sângele lui Hristos. 14Căci El
este pacea noastră, care din doi2:14 În vers. 14‑18, apostolul Pavel prezintă reconcilierea dintre evrei și neamuri folosind de trei ori numeralul „ambii” ( vers. 14, 16 și vers. 18). În primul caz, numeralul este de genul neutru (gr. amphótera), sugerând că Pavel are în vedere „două popoare” sau „două categorii” care devin „una”. În celelalte versete, numeralul este de genul masculin, fiindcă Pavel folosește imaginea a doi oameni care se reconciliază și care au împreună intrare la Dumnezeu Tatăl. În vers. 15, apostolul scrie că evreii și neamurile formează „un singur om nou”. a
făcut unul, după ce a surpat
, prin trupul Lui, zidul vrăjmășiei care era la mijloc și care ne despărțea. 15El a nimicit Legea poruncilor cu rânduielile ei, pentru ca din cei doi să creeze în El Însuși un singur om
nou, făcând astfel pace, 16și să îi împace
pe amândoi cu Dumnezeu într‑un singur trup, prin cruce, după ce a nimicit vrăjmășia prin ea. 17El a venit și a vestit pace pentru voi, cei de departe, și pace pentru cei de aproape. 18Căci prin
El și unii, și alții avem intrare la Tatăl într‑un Duh. 19Așadar, voi nu mai sunteți străini sau oaspeți2:19 Gr. pároikos îl denumește pe străinul care s‑a stabilit într‑o anumită cetate, fără a avea însă drepturi de cetățenie., ci sunteți cetățeni
împreună cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu, 20fiind zidiți
pe temelia apostolilor și a profeților, piatra
din capul unghiului fiind Însuși Isus Hristos. 21În El toată clădirea, bine închegată, crește ca să fie un templu
sfânt în Domnul, 22prin care sunteți zidiți împreună ca locaș al lui Dumnezeu prin Duhul.