Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
1

Dumnezeu a vorbit prin Fiul Său

11După ce în vechime le-a vorbit părinților noștri prin profeți în multe rânduri

1:1
Num. 12:6,8
și în multe feluri, 2la sfârșitul
1:2
Dt. 4:30Gal. 4:4Ef. 1:10
acestor zile Dumnezeu ne-a vorbit
1:2
Cap. 2:3.
prin Fiul, pe
1:2
Ps. 2:8Mt. 21:38
28:18In. 3:35Rom. 8:17
care L-a pus moștenitor a toate și prin
1:2
In. 1:31Cor. 8:6Col. 1:16
care a făcut lumea1:2 Gr. aiṓnas „veacurile” sau „lumile”. Același termen este folosit și în cap. 11:3..

3El, care

1:3
In. 1:14
14:92Cor. 4:4Col. 1:15
este oglindirea slavei Lui și întipărirea Ființei Lui, care le ține
1:3
In. 1:4Col. 1:17Ap. 4:11
pe toate prin cuvântul Său puternic, după ce a făcut
1:3
Cap. 7:27;
curățirea păcatelor, S-a așezat
1:3
Cap. 8:1;
la dreapta Măririi, în locurile preaînalte, 4ajungând cu atât mai presus de îngeri, cu cât a
1:4
Ef. 1:21Flp. 2:9,10
moștenit un Nume mai minunat decât al lor.

Fiul este mai presus de îngeri

5Căci căruia dintre îngeri i-a spus Dumnezeu vreodată:

Tu ești Fiul

1:5
Cap. 5:5.
Meu,

astăzi Te-am născut1:5 Ps. 2:7.?

Și iarăși:

Eu

1:5
1Cr. 22:10
28:6Ps. 89:26,27
Îi voi fi Tată,

și El Îmi va fi Fiu1:5 2Sam. 7:14. 1Cr. 17:13.?

6Și iarăși, când aduce în lume pe Cel Întâi Născut

1:6
Rom. 8:29Col. 1:18Ap. 1:5
, zice:

Să I se închine toți

1:6
Ps. 97:71Pt. 3:22
îngerii lui Dumnezeu!1:6 Dt. 32:43 (Septuaginta): „Să I se închine toți fiii lui Dumnezeu.” Fragmentul nu are corespondent în textul masoretic.

7Și dacă despre îngeri zice:

El face pe îngerii Săi vânturi,

și pe slujitorii Săi, flacără de foc1:7 Ps. 104:4 (Septuaginta).,

8despre Fiul zice:

Tronul Tău, Dumnezeule, este în veci de veci;

toiag de dreptate este toiagul domniei Tale.

9Ai iubit dreptatea și ai urât nelegiuirea.

De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a

1:9
Is. 61:1Fap. 4:27
10:38
uns

cu untdelemn de bucurie mai presus de tovarășii Tăi.1:9 Ps. 45:6,7.

10Și:

La început, Tu, Doamne, ai întemeiat pământul

și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.

11Ele

1:11
Is. 34:4
51:6Mt. 24:352Pt. 3:7,10Ap. 21:1
vor pieri, dar Tu rămâi;

toate ca o haină se vor învechi;

12Ca pe o manta le vei înfășura,

ca pe o haină, și se vor schimba,

dar Tu ești același, și anii Tăi nu se vor sfârși.1:12 Ps. 102:25-27.

13Și căruia dintre îngeri i-a spus El vreodată:

Șezi

1:13
Vers. 3. Cap. 10:12.
la dreapta Mea

până-i voi pune pe vrăjmașii Tăi reazem picioarelor Tale1:13 Ps. 110:1.?

14Nu sunt

1:14
Gen. 19:16Ps. 34:7
91:11Lc. 1:19Fap. 12:7
toți duhuri slujitoare, trimise în slujba celor care vor moșteni
1:14
Rom. 8:17Tit 3:7Iac. 2:5
mântuirea?

2

Mântuirea cea mare

21De aceea, trebuie cu atât mai mult să luăm aminte la cele auzite, ca să nu fim depărtați de ele2:1 Sau: „să nu ajungem în derivă”.. 2Căci, dacă Cuvântul rostit

2:2
Dt. 33:2Fap. 7:53Gal. 3:19
prin îngeri s-a dovedit neclintit și dacă orice
2:2
Num. 15:30Dt. 4:3
17:2,5
abatere și orice neascultare și-a primit pedeapsa cuvenită, 3cum
2:3
Cap. 10:29.
vom scăpa noi dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare, care
2:3
Mt. 4:17
și-a avut începutul în cuvintele Domnului și care a
2:3
Lc. 1:2
fost confirmată de cei care au auzit-o, 4fiind adeverită de Dumnezeu
2:4
Mc. 16:20Fap. 14:3
19:11Rom. 15:18,191Cor. 2:4
cu
2:4
Fap. 2:22,43
semne, minuni și felurite puteri și cu darurile Duhului Sfânt
2:4
1Cor. 12:4,7,11
, împărțite2:4 Lit. „împărțiri ale Duhului Sfânt”. după
2:4
Ef. 1:5,9
voia Sa?

Căpetenia mântuirii

5Căci nu unor îngeri le-a supus El lumea

2:5
Cap. 6:5.
viitoare despre care vorbim. 6Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire:

Ce

2:6
Iov 7:17Ps. 144:3
este omul ca să-Ți aduci aminte de el

sau fiul omului ca să-l cercetezi2:6 Gr. episképtomai se poate traduce prin „a avea grijă”, „a fi preocupat”, „a se îngriji” (de cineva).?

7L-ai făcut cu puțin mai prejos decât îngerii,

cu slavă și cinste l-ai încununat,

[l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale,]

8toate

2:8
Cap. 1:13.
le-ai supus sub picioarele lui.2:8 Ps. 8:4-6.

Dacă i-a supus totul, nu a lăsat nimic care să nu-i fie supus. Acum însă, nu

2:8
1Cor. 15:25
vedem că i-ar fi supuse toate. 9Dar Îl vedem pe Acela
2:9
Flp. 2:7-9
care a fost făcut cu puțin mai prejos de îngeri, adică pe Isus, încununat
2:9
Fap. 2:33
cu slavă și cinste2:9 Ps. 8:5. datorită morții pe care a suferit-o. Astfel, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru
2:9
In. 3:162Cor. 5:151In. 2:2Ap. 5:9
toți.

10Se cuvenea

2:10
Lc. 24:46
ca, aducând pe mulți fii la slavă, Dumnezeu – pentru
2:10
Rom. 11:36
care și prin care sunt toate – să-L desăvârșească
2:10
Cap. 12:2.
prin suferințe pe întemeietorul mântuirii
2:10
Cap. 5:9.
lor. 11Căci Cel
2:11
Cap. 10:10.
care sfințește și cei sfințiți sunt toți dintr-Unul singur; de aceea, nu-I
2:11
Mt. 28:10In. 20:17Rom. 8:29
este rușine să-i numească frați, 12ci zice:

Voi vesti Numele Tău fraților Mei;

în mijlocul adunării Îți voi cânta laude.2:12 Ps. 22:22.

13Și iarăși:

Îmi voi pune încrederea în El.2:13 Is. 8:17.

Și iarăși:

Iată, eu și copiii pe care

2:13
In. 10:29
17:6-12
mi i-a dat Dumnezeu!2:13 Is. 8:18.

14Astfel, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, și
2:14
In. 1:14Rom. 8:3Flp. 2:7
El a fost părtaș la ele, pentru ca
2:14
1Cor. 15:54Col. 2:152Tim. 1:10
, prin moarte, să-l nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe Diavolul, 15și să-i elibereze pe cei care, prin frica morții
2:15
Rom. 8:152Tim. 1:7
, erau ținuți în robie toată viața lor. 16Căci, negreșit, nu îngerilor le vine El în ajutor, ci seminței lui Avraam.2:16 Sau: „El nu preia natura îngerilor, ci pe a seminței lui Avraam.” 17Prin urmare, trebuia să Se asemene
2:17
Flp. 2:7
fraților Săi în toate privințele, ca să devină un mare-preot îndurător
2:17
Cap. 4:15;
și credincios2:17 Sau: „fidel”. înaintea lui Dumnezeu, făcând astfel ispășire pentru păcatele poporului. 18Căci
2:18
Cap. 4:15,16;
, întrucât El Însuși a suferit, când a fost ispitit, poate să vină în ajutor celor care sunt ispitiți.