Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
12

Disciplinarea făcută în dragoste

121De aceea și noi, fiindcă suntem înconjurați de un nor așa de mare de martori, să

12:1
Col. 3:81Pt. 2:1
dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să
12:1
1Cor. 9:24
alergăm stăruitor
12:1
Cap. 10:36.
în cursa12:1 Gr. agṓn (rădăcina termenului modern „agonie”) denumește „întrecerea atletică”, „lupta” sau „alergarea”. Prin extensie, termenul a ajuns să fie folosit metaforic și în domeniul moral și spiritual. care ne stă înainte. 2Să privim țintă la Întemeietorul și Desăvârșitorul credinței noastre, adică la Isus, care
12:2
Lc. 24:26Flp. 2:8
, pentru bucuria ce Îi era pusă înainte, a răbdat crucea, disprețuind rușinea, și S‑a așezat
12:2
Ps. 110:11Pt. 3:22
la dreapta tronului lui Dumnezeu! 3Luați
12:3
Mt. 10:24,25
aminte la Cel care a răbdat din partea păcătoșilor o împotrivire așa de mare, ca
12:3
Gal. 6:9
să nu obosiți și să vă descurajați în sufletul vostru!

4Voi încă nu v‑ați împotrivit

12:4
Cap. 10:32‑34.
până la sânge în lupta cu păcatul 5și ați uitat îndemnul pe care vi‑l dă ca unor fii:

Fiule, nu

12:5
Iov 5:17
disprețui pedeapsa Domnului

și nu te descuraja când ești mustrat de El!

6Căci Domnul îl pedepsește pe

12:6
Ps. 94:12Ap. 3:19
cel pe care‑l iubește

și îl ceartă pe orice fiu pe care‑l primește.12:6 Pr. 3:11,12.

7Îndurați
12:7
Dt. 8:5Pr. 13:24
19:18
pedeapsa: Dumnezeu Se poartă astfel cu voi fiindcă sunteți fiii Lui! Într‑adevăr, care este fiul pe care nu‑l pedepsește tatăl său? 8Dacă ați fi scutiți de pedeapsa de care
12:8
1Pt. 5:9
toți au parte, ați fi copii nelegitimi, nu fii. 9Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne‑au pedepsit și le‑am dat cinstea cuvenită, nu ne vom supune cu atât mai mult Tatălui
12:9
Num. 16:22
duhurilor, ca să trăim? 10Ei ne pedepseau pentru puține zile, după cum găseau de cuviință, dar Dumnezeu ne pedepsește cu folos, ca
12:10
Lev. 19:21Pt. 1:15,16
să ne facă părtași sfințeniei Sale. 11La început, nicio pedeapsă nu pare motiv de bucurie, ci de întristare; dar mai pe urmă aduce rodul pașnic al dreptății în cei care au trecut prin școala ei
12:11
Iac. 3:18
.

Pericolul respingerii harului

12De aceea, întăriți

12:12
Is. 35:3
mâinile obosite și genunchii slăbănogiți; 13croiți
12:13
Pr. 4:26,27
cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca piciorul care șchiopătează să nu se scrântească, ci
12:13
Gal. 6:1
mai degrabă să fie vindecat! 14Urmăriți
12:14
Rom. 12:18
14:192Tim. 2:22
pacea cu toți oamenii, precum și sfințirea, fără
12:14
Mt. 5:82Cor. 7:1Ef. 5:5
de care nimeni nu‑L va vedea pe Domnul! 15Vegheați ca
12:15
Gal. 5:4
nimeni să nu ajungă lipsit de harul lui Dumnezeu; nu
12:15
Cap. 3:12.
cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune12:15 Dt. 29:18., să aducă tulburare și mulți să fie întinați de ea! 16Nimeni să
12:16
Ef. 5:3Col. 3:51Tes. 4:3
nu fie desfrânat sau lumesc ca Esau, care
12:16
Gen. 25:33
pentru o mâncare și‑a vândut dreptul de întâi născut! 17Știți că mai pe urmă, când a vrut
12:17
Gen. 27:30‑40
să moștenească binecuvântarea, a
12:17
Cap. 6:6.
fost respins. N‑a mai fost loc pentru o schimbare, cu toate că o ceruse cu lacrimi.

18Voi nu v‑ați apropiat de un munte

12:18
Ex. 19:12‑22
20:18Dt. 4:11
5:22Rom. 6:14
8:152Tim. 1:7
care se poate atinge și care era cuprins de foc, nici de întuneric, neguri și furtună, 19nici de sunetul trâmbiței, nici de un glas care vorbea în așa fel, încât cei ce l‑au auzit au cerut
12:19
Ex. 20:19Dt. 5:5,25
18:16
să nu li se mai vorbească 20(pentru că nu puteau suporta porunca aceasta: „Și
12:20
Ex. 19:13
o fiară, dacă se va atinge de munte, să fie ucisă cu pietre.”12:20 Parafrază a textului din Ex. 19:13. 21Și
12:21
Ex. 19:16
atât de înfricoșătoare era priveliștea, încât Moise a zis: „Sunt îngrozit12:21 Dt. 9:19 (Septuaginta). și tremur”). 22Voi însă v‑ați apropiat de
12:22
Gal. 4:26Ap. 21:2,10
muntele Sionului și de Ierusalimul ceresc, cetatea Dumnezeului celui viu, de
12:22
Dt. 33:2
zecile de mii de îngeri în sărbătoare 23și de Biserica celor întâi născuți
12:23
Iac. 1:18Ap. 14:4
, care
12:23
Lc. 10:20Ap. 13:8
sunt scriși în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul
12:23
Gen. 18:25Ps. 94:2
tuturor, de duhurile celor drepți, făcuți
12:23
Cap. 11:40.
desăvârșiți, 24de Isus, Mijlocitorul
12:24
Cap. 8:6;
noului legământ, și de sângele
12:24
Cap. 10:22.
stropirii, care vorbește mai bine decât
12:24
Cap. 11:4.
sângele lui Abel.

25Luați seama ca nu cumva să‑L respingeți pe Cel ce vă vorbește! Căci dacă

12:25
Cap. 2:2,3;
n‑au scăpat aceia care s‑au ferit de Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai puțin vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbește din ceruri, 26al
12:26
Ex. 19:18
cărui glas a clătinat pământul odinioară și care a făgăduit astfel:

Voi zgudui încă o dată nu doar pământul,

ci și cerul.12:26 Hag. 2:6.

27Cuvintele încă o dată arată schimbarea
12:27
2Pt. 3:10Ap. 21:1
lucrurilor care pot fi clătinate, adică a lucrurilor create, ca să rămână cele de neclătinat. 28De aceea, fiindcă primim o împărăție care nu se clatină, să‑I fim recunoscători lui Dumnezeu și să‑I aducem astfel o închinare plăcută, cu evlavie și cu frică, 29fiindcă Dumnezeul
12:29
Cap. 10:27.
nostru este un foc mistuitor12:29 Dt. 4:24; 9:3.!