Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
2

Mântuirea cea mare

21De aceea, trebuie cu atât mai mult să luăm aminte la cele auzite, ca să nu fim depărtați de ele2:1 Sau: „să nu ajungem în derivă”.. 2Căci, dacă Cuvântul rostit

2:2
Dt. 33:2Fap. 7:53Gal. 3:19
prin îngeri s-a dovedit neclintit și dacă orice
2:2
Num. 15:30Dt. 4:3
17:2,5
abatere și orice neascultare și-a primit pedeapsa cuvenită, 3cum
2:3
Cap. 10:29.
vom scăpa noi dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare, care
2:3
Mt. 4:17
și-a avut începutul în cuvintele Domnului și care a
2:3
Lc. 1:2
fost confirmată de cei care au auzit-o, 4fiind adeverită de Dumnezeu
2:4
Mc. 16:20Fap. 14:3
19:11Rom. 15:18,191Cor. 2:4
cu
2:4
Fap. 2:22,43
semne, minuni și felurite puteri și cu darurile Duhului Sfânt
2:4
1Cor. 12:4,7,11
, împărțite2:4 Lit. „împărțiri ale Duhului Sfânt”. după
2:4
Ef. 1:5,9
voia Sa?

Căpetenia mântuirii

5Căci nu unor îngeri le-a supus El lumea

2:5
Cap. 6:5.
viitoare despre care vorbim. 6Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire:

Ce

2:6
Iov 7:17Ps. 144:3
este omul ca să-Ți aduci aminte de el

sau fiul omului ca să-l cercetezi2:6 Gr. episképtomai se poate traduce prin „a avea grijă”, „a fi preocupat”, „a se îngriji” (de cineva).?

7L-ai făcut cu puțin mai prejos decât îngerii,

cu slavă și cinste l-ai încununat,

[l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale,]

8toate

2:8
Cap. 1:13.
le-ai supus sub picioarele lui.2:8 Ps. 8:4-6.

Dacă i-a supus totul, nu a lăsat nimic care să nu-i fie supus. Acum însă, nu

2:8
1Cor. 15:25
vedem că i-ar fi supuse toate. 9Dar Îl vedem pe Acela
2:9
Flp. 2:7-9
care a fost făcut cu puțin mai prejos de îngeri, adică pe Isus, încununat
2:9
Fap. 2:33
cu slavă și cinste2:9 Ps. 8:5. datorită morții pe care a suferit-o. Astfel, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru
2:9
In. 3:162Cor. 5:151In. 2:2Ap. 5:9
toți.

10Se cuvenea

2:10
Lc. 24:46
ca, aducând pe mulți fii la slavă, Dumnezeu – pentru
2:10
Rom. 11:36
care și prin care sunt toate – să-L desăvârșească
2:10
Cap. 12:2.
prin suferințe pe întemeietorul mântuirii
2:10
Cap. 5:9.
lor. 11Căci Cel
2:11
Cap. 10:10.
care sfințește și cei sfințiți sunt toți dintr-Unul singur; de aceea, nu-I
2:11
Mt. 28:10In. 20:17Rom. 8:29
este rușine să-i numească frați, 12ci zice:

Voi vesti Numele Tău fraților Mei;

în mijlocul adunării Îți voi cânta laude.2:12 Ps. 22:22.

13Și iarăși:

Îmi voi pune încrederea în El.2:13 Is. 8:17.

Și iarăși:

Iată, eu și copiii pe care

2:13
In. 10:29
17:6-12
mi i-a dat Dumnezeu!2:13 Is. 8:18.

14Astfel, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, și
2:14
In. 1:14Rom. 8:3Flp. 2:7
El a fost părtaș la ele, pentru ca
2:14
1Cor. 15:54Col. 2:152Tim. 1:10
, prin moarte, să-l nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe Diavolul, 15și să-i elibereze pe cei care, prin frica morții
2:15
Rom. 8:152Tim. 1:7
, erau ținuți în robie toată viața lor. 16Căci, negreșit, nu îngerilor le vine El în ajutor, ci seminței lui Avraam.2:16 Sau: „El nu preia natura îngerilor, ci pe a seminței lui Avraam.” 17Prin urmare, trebuia să Se asemene
2:17
Flp. 2:7
fraților Săi în toate privințele, ca să devină un mare-preot îndurător
2:17
Cap. 4:15;
și credincios2:17 Sau: „fidel”. înaintea lui Dumnezeu, făcând astfel ispășire pentru păcatele poporului. 18Căci
2:18
Cap. 4:15,16;
, întrucât El Însuși a suferit, când a fost ispitit, poate să vină în ajutor celor care sunt ispitiți.
3

Isus este mai mare decât Moise

31De aceea, frați sfinți, care aveți parte de chemarea

3:1
Rom. 1:71Cor. 1:2Ef. 4:1Flp. 3:142Tes. 1:112Tim. 1:92Pt. 1:10
cerească, luați aminte la Apostolul
3:1
Cap. 2:17;
și Marele-Preot pe care Îl mărturisim, adică Isus, 2care a fost credincios Celui care L-a rânduit, cum a fost și Moise în toată casa Lui3:2 Num. 12:7.. 3Căci Isus a fost găsit vrednic să aibă o slavă cu atât mai mare decât Moise, cu cât cel ce
3:3
Zah. 6:12Mt. 16:18
a zidit o casă are mai multă cinste decât casa însăși. 4(Orice casă este zidită de cineva, dar Cel ce
3:4
Cap. 1:2.
a zidit toate lucrurile este Dumnezeu.) 5Cât despre Moise
3:5
Vers. 2.
, el a fost credincios în toată casa lui Dumnezeu ca
3:5
Ex. 14:31Dt. 3:24Ios. 1:2
8:31
slujitor3:5 Num. 12:7., ca să dea mărturie
3:5
Dt. 18:15,18,19
despre lucrurile care urmau să fie vestite. 6Dar Hristos este credincios ca Fiu
3:6
Cap. 1:2.
peste
3:6
1Cor. 3:16
6:192Cor. 6:16Ef. 2:21,221Tim. 3:151Pt. 2:5
casa lui Dumnezeu, iar casa Lui suntem noi, dacă
3:6
Vers. 14. Cap. 6:11;
ținem [neclintite, până la sfârșit,] încrederea și nădejdea cu care ne lăudăm.

Odihnă pentru poporul lui Dumnezeu

7De aceea, cum zice Duhul
3:7
2Sam. 23:2Fap. 1:16
Sfânt:

Astăzi

3:7
Vers. 15.
, dacă auziți glasul Lui,

8nu vă împietriți inimile ca în ziua răzvrătirii,

ca în ziua ispitirii în pustiu,

9când M-au ispitit părinții voștri,

M-au pus la încercare

și au văzut lucrările Mele vreme de patruzeci de ani!

10De aceea M-am scârbit de neamul acesta

și am zis: Ei veșnic se rătăcesc cu inima;

n-au cunoscut căile Mele!

11Așa că am jurat în mânia Mea:

nu vor intra în odihna Mea!3:11 Ps. 95:7-11.

12Luați seama, fraților, ca niciunul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă, care să îl despartă de Dumnezeul cel viu, 13ci îndemnați-vă unii pe alții în fiecare zi, cât încă se spune „astăzi”, ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului! 14Căci ne-am făcut părtași cu Hristos, dacă
3:14
Vers. 6.
ținem până la sfârșit învoiala de la început.

15Când se zice: Astăzi

3:15
Vers. 7.
, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii3:15 Ps. 95:7,8., 16cine
3:16
Num. 14:2,4,11,24,30Dt. 1:34,36,38
sunt cei ce s-au răzvrătit după ce au auzit? Oare nu toți cei care ieșiseră din Egipt sub Moise? 17Și de cine S-a scârbit El vreme de patruzeci de ani? Oare nu de cei care păcătuiseră și ale
3:17
Num. 14:22
26:65Ps. 106:261Cor. 10:5Iuda 1:5
căror trupuri moarte au căzut în pustiu? 18Și cui
3:18
Num. 14:30Dt. 1:34,35
S-a jurat El că nu vor intra în odihna Lui? Oare nu celor ce s-au răzvrătit? 19Așadar, vedem
3:19
Cap. 4:6.
că n-au putut să intre din pricina necredinței.

4

41

4:1
Cap. 12:15.
luăm deci bine seama ca nu cumva, câtă vreme rămâne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, să se pomenească vreunul din voi că a sosit prea târziu. 2Căci și noi am primit vestea bună, asemenea lor. Dar acelora nu le-a ajutat la nimic cuvântul auzit, pentru că nu s-au unit în credință cu cei care au ascultat, 3pe când noi
4:3
Cap. 3:14.
, care am crezut, intrăm în odihnă. După cum a spus:

Am

4:3
Cap. 3:11.
jurat în mânia Mea:

nu vor intra în odihna Mea!4:3 Ps. 95:11.

Totuși, lucrările Lui se încheiaseră încă de la întemeierea lumii. 4Căci spune undeva despre ziua a șaptea astfel: Și Dumnezeu S-a odihnit
4:4
Ex. 20:1
31:17
în ziua a șaptea de toate lucrările Lui.4:4 Gen. 2:2. 5Și iarăși, pe aceeași temă: Nu vor intra în odihna Mea! 6Fiindcă rămâne deci ca unii să intre în odihnă și fiindcă cei
4:6
Cap. 3:19.
cărora li s-a adus întâi vestea bună n-au intrat în ea din pricina neascultării, 7Dumnezeu hotărăște iarăși o zi – „astăzi” – zicând prin David, după atâta vreme, după cum s-a spus:

Astăzi, dacă auziți glasul Lui,

nu vă împietriți inimile!4:7 Ps. 95:7,8.

8Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihnă, nu mai vorbea Dumnezeu după aceea despre o altă zi. 9Rămâne deci o odihnă-de-sabat pentru poporul lui Dumnezeu. 10Căci cine a intrat în odihna Lui s-a odihnit și el de lucrările lui, după cum Dumnezeu S-a odihnit de lucrările Sale. 11Să ne grăbim deci să intrăm în acea odihnă, ca să nu cadă nimeni în aceeași
4:11
Cap. 3:12,18,19.
pildă de neascultare. 12Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu
4:12
Ier. 23:291Pt. 1:23
și plin de putere4:12 Gr. energḗs, „care lucrează”, „eficient”, „activ”, „energic”., mai tăios decât orice sabie
4:12
Ef. 6:17Ap. 1:16
cu două tăișuri; pătrunde
4:12
1Cor. 14:24,25
și desparte sufletul de duh și încheieturile de măduvă, judecând simțirile și gândurile inimii. 13Nicio
4:13
Ps. 33:13,14
90:8
139:11,12
făptură nu este ascunsă înaintea Lui, ci totul este gol și descoperit
4:13
Iov 26:6
34:21Pr. 15:11
în ochii Celui căruia Îi vom da socoteală.

Isus, Marele-Preot

14Astfel, fiindcă avem un Mare-Preot

4:14
Cap. 3:1.
însemnat, care
4:14
Cap. 7:26;
a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să
4:14
Cap. 10:23.
ținem tare mărturisirea noastră! 15Căci nu avem
4:15
Cap. 2:18.
un Mare-Preot care să nu simtă cu noi în slăbiciunile noastre, ci unul care a fost ispitit
4:15
Lc. 22:28
ca noi în toate privințele, dar
4:15
2Cor. 5:211Pt. 2:221In. 3:5
a rămas fără păcat. 16
4:16
Cap. 10:19,21,22.
ne apropiem deci cu îndrăzneală4:16 Gr. parrhēsía, „franchețe”, „încredere”, „deschidere totală”, „curaj”. Același termen este folosit în cap. 10:19,35. de tronul harului, ca să primim îndurare și să găsim har și ajutor la vreme de nevoie!

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]