Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
13

Isus le spală picioarele ucenicilor Săi

131Înainte

13:1
Mt. 26:2
de sărbătoarea Paștelui, Isus, fiindcă știa că I‑a
13:1
Cap. 12:23;
sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i‑a iubit până la capăt. 2În timpul cinei, după ce Diavolul
13:2
Vers. 27.
pusese în inima lui Iuda Iscariotul, fiul lui Simon, gândul să‑L vândă, 3[Isus], fiindcă știa că Tatăl
13:3
Cap. 3:35;
Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că
13:3
Cap. 8:42;
de la Dumnezeu a venit și la Dumnezeu Se duce, 4S‑a
13:4
Lc. 22:27Flp. 2:7,8
sculat de la masă, Și‑a pus deoparte veșmintele, a luat un ștergar și S‑a încins cu el. 5Apoi a turnat apă într‑un lighean și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6A venit deci la Simon Petru, care I‑a zis: „Doamne, Tu
13:6
Mt. 3:14
să‑mi speli mie picioarele?” 7Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar
13:7
Vers. 12.
vei pricepe după aceea.” 8Petru I‑a zis: „Nicidecum nu‑mi vei spăla picioarele, în veac!” Isus i‑a răspuns: „Dacă
13:8
Cap. 3:5.
nu te spăl Eu, nu vei avea parte cu Mine.” 9„Doamne”, I‑a zis Simon Petru, „atunci nu numai picioarele, ci și mâinile și capul!” 10Isus i‑a zis: „Cine s‑a îmbăiat n‑are trebuință să‑și spele decât picioarele, ca să fie curat de tot. Voi
13:10
Cap. 15:3.
sunteți curați, dar nu toți.” 11(Căci
13:11
Cap. 6:64.
îl știa pe cel ce avea să‑L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteți toți curați.”)

12După ce le‑a spălat picioarele, Și‑a luat veșmintele, S‑a așezat iarăși la masă și le‑a zis: „Înțelegeți voi ce v‑am făcut Eu? 13Voi

13:13
Mt. 23:8,10Lc. 6:461Cor. 8:6
12:3Flp. 2:11
Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt. 14Deci
13:14
Lc. 22:27
, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v‑am spălat picioarele, și voi sunteți
13:14
Rom. 12:10Gal. 6:1,21Pt. 5:5
datori să vă spălați picioarele unii altora. 15Pentru că Eu v‑am
13:15
Mt. 11:29Flp. 2:51Pt. 2:211In. 2:6
dat o pildă, ca și voi să faceți cum v‑am făcut Eu vouă. 16Adevărat
13:16
Cap. 15:20.
, adevărat vă spun: robul nu este mai mare decât stăpânul său, nici apostolul, mai mare decât cel ce l‑a trimis. 17Dacă
13:17
Iac. 1:25
știți aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceți!

Descoperirea trădătorului

(Matei 26:20‑25. Marcu 14:17‑21. Luca 22:21‑23)

18Nu vorbesc despre voi toți; îi cunosc pe cei pe care i‑am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura: Cel ce mănâncă pâinea Mea și‑a ridicat călcâiul împotriva Mea.13:18 Ps. 41:9. 19De acum

13:19
Cap. 14:29;
, vă spun înainte de a se împlini, ca să credeți, când se va împlini, că Eu Sunt. 20Adevărat
13:20
Mt. 10:40
25:40Lc. 10:16
, adevărat vă spun: cine primește pe acela pe care‑l trimit Eu pe Mine Mă primește; și cine Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel care M‑a trimis pe Mine.”

21După ce a spus aceste

13:21
Mt. 26:21Mc. 14:18Lc. 22:21
cuvinte, Isus S‑a
13:21
Cap. 12:27.
tulburat în duhul Său, a mărturisit și a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: unul
13:21
Fap. 1:171In. 2:19
din voi Mă va vinde.” 22Ucenicii se uitau unii la alții și nu înțelegeau despre cine vorbește. 23Unul dintre ucenici, cel pe care‑l iubea Isus, stătea la masă culcat
13:23
Cap. 19:26;
pe sânul lui Isus. 24Simon Petru i‑a făcut semn să întrebe despre cine era vorba. 25Ucenicul acela s‑a rezemat pe pieptul lui Isus și I‑a zis: „Doamne, cine este?” 26Isus i‑a răspuns: „Este acela pentru care voi întinge bucățica și căruia i‑o voi da.” Întingând deci bucățica, a luat‑o și i‑a dat‑o lui Iuda, fiul lui Simon Iscariotul. 27De cum
13:27
Cap. 6:70.
a luat Iuda bucățica, a intrat Satana în el. Isus i‑a zis: „Ce ai de făcut, fă repede!” 28Dar nimeni dintre cei care stăteau la masă n‑a înțeles de ce îi vorbise astfel. 29Unii credeau că, de vreme ce Iuda
13:29
Cap. 12:6.
avea punga, Isus voia să‑i spună: „Cumpără ce ne trebuie pentru sărbătoare!” sau îi cerea să dea ceva săracilor. 30Iuda, după ce a luat bucățica, a ieșit de îndată. Era noapte.

O nouă poruncă

31După ce a ieșit Iuda, Isus a zis: „Acum

13:31
Cap. 12:23.
, Fiul Omului a fost proslăvit, și Dumnezeu
13:31
Cap. 14:13.
a fost proslăvit în El. 32Dacă
13:32
Cap. 17:1,4‑6.
Dumnezeu a fost proslăvit în El, și Dumnezeu Îl va proslăvi în Sine Însuși, și‑L va proslăvi îndată
13:32
Cap. 12:23.
. 33Copilașilor, încă puțin mai sunt cu voi. Mă veți căuta și
13:33
Cap. 7:34;
, precum le‑am spus iudeilor – unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni – tot așa vă spun și vouă acum. 34Vă dau o poruncă
13:34
Cap. 15:12,17.
nouă: să vă iubiți unii pe alții; cum v‑am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții. 35Prin aceasta
13:35
1In. 2:5
4:20
vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei: dacă veți avea dragoste unii pentru alții.”

Înștiințarea lui Petru

(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Luca 22:31‑34)

36„Doamne”, I‑a zis Simon Petru, „unde Te duci?” Isus i‑a răspuns: „Unde Mă duc [Eu], tu nu poți să Mă urmezi acum, dar Mă vei urma după aceea

13:36
Cap. 21:18.
.” 37„Doamne”, I‑a zis Petru, „de ce nu pot să Te urmez acum? Eu îmi voi da viața
13:37
Mt. 26:33‑35Mc. 14:29‑31Lc. 22:33,34
pentru Tine.” 38Isus i‑a răspuns: „Îți vei da viața pentru Mine? Adevărat, adevărat îți spun: nu va cânta cocoșul, și te vei lepăda de Mine de trei ori.