Prinderea lui Isus
(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Luca 22:47‑53)
181După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron
, unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Săi. 2Iuda, vânzătorul, știa și el locul, pentru că
22:39
Isus Se adunase de multe ori acolo cu ucenicii Săi. 3Așadar, Iuda a luat o cohortă de soldați și gărzi de la preoții de seamă și de la farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. 4Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a ieșit și le‑a zis: „Pe cine căutați?” 5Ei I‑au răspuns: „Pe Isus Nazarineanul!” Isus le‑a zis: „Eu Sunt!” Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. 6Când le‑a zis Isus: „Eu Sunt”, ei s‑au dat înapoi și au căzut la pământ. 7El i‑a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” „Pe Isus Nazarineanul”, I‑au zis ei. 8Isus a răspuns: „V‑am spus că Eu Sunt. Dacă pe Mine Mă căutați, lăsați‑i pe aceștia să se ducă!” 9(A zis aceasta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N‑am pierdut pe
niciunul din aceia pe care Mi i‑ai dat.”) 10Simon Petru, care avea o sabie, a scos‑o, l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. Slujitorul se numea Malhus. 11Isus i‑a zis lui Petru: „Bagă‑ți sabia în teacă! Paharul
26:39,42
pe care Mi l‑a dat Tatăl să‑l beau oare nu‑l voi bea?”
Isus înaintea lui Anna
(Matei 26:57‑58. Marcu 14:53‑54. Luca 22:54)
12Cohorta, căpitanul și gărzile din partea iudeilor L‑au prins pe Isus și L‑au legat. 13L‑au
dus întâi la Anna
, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare‑preot în anul acela. 14Caiafa
era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru popor.”
Tăgăduirea lui Petru
(Matei 26:69‑70. Marcu 14:66‑68. Luca 22:55‑57)
15Simon Petru
Îl urma pe Isus împreună cu un alt ucenic. Ucenicul acela era cunoscut marelui‑preot și a intrat după Isus în curtea marelui‑preot. 16Petru
însă a rămas afară la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui‑preot, a ieșit, a vorbit cu portăreasa și l‑a băgat pe Petru înăuntru. 17Slujnica portăreasă i‑a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt!”, a răspuns el. 18Slujitorii și gărzile care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea.
Marele‑preot Îl cercetează pe Isus
(Matei 26:59‑66. Marcu 14:55‑64. Luca 22:66‑71)
19Marele‑preot L‑a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20Isus i‑a răspuns: „Eu
am vorbit lumii pe față; întotdeauna am dat învățătură în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n‑am spus nimic în ascuns. 21De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă‑i pe cei ce au auzit ce le‑am vorbit; iată, aceștia știu ce am spus.” 22Când a spus El acestea, una dintre gărzile aflate acolo I‑a
dat o palmă lui Isus, zicând: „Așa răspunzi marelui‑preot?” 23Isus i‑a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău; dar, dacă am vorbit bine, de ce Mă bați?” 24Anna
L‑a trimis legat la marele‑preot Caiafa.
Petru se leapădă iarăși de Isus
(Matei 26:71‑75. Marcu 14:69‑72. Luca 22:58‑62)
25Simon Petru stătea și se încălzea. Ei
i‑au zis: „Nu cumva și tu ești dintre ucenicii lui?” El a tăgăduit și a zis: „Nu sunt!” 26Unul din slujitorii marelui‑preot, rudă cu cel căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te‑am văzut eu cu el în grădină?” 27Petru iarăși a tăgăduit și îndată
a cântat cocoșul.
Isus înaintea lui Pilat
(Matei 27:1‑2,11‑14. Marcu 15:1‑5. Luca 23:1‑5)
28L‑au adus
10:28
11:3
pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era dimineață. Ei n‑au intrat în pretoriu, ca să nu se întineze, ci să poată mânca Paștele. 29Atunci a ieșit Pilat afară la ei și le‑a zis: „Ce învinuire aduceți împotriva omului acestuia?” 30Drept răspuns, ei i‑au zis: „Dacă acesta n‑ar fi fost un răufăcător, nu l‑am fi dat noi în mâinile tale!” 31Pilat le‑a zis: „Luați‑l voi și judecați‑l după Legea voastră!” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i‑au zis iudeii. 32Aceasta s‑a întâmplat ca
să se împlinească vorbele lui Isus prin care arătase cu ce moarte avea să moară.
33Pilat
a intrat iarăși în pretoriu, L‑a chemat pe Isus și I‑a zis: „Ești tu regele iudeilor?” 34Isus i‑a răspuns: „De la tine zici lucrul acesta sau ți l‑au spus alții despre Mine?” 35Pilat a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău și preoții de seamă te‑au dat în mâinile mele. Ce ai făcut?” 36„Împărăția
Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns
Isus. „Dacă Împărăția Mea era din lumea aceasta, slujitorii Mei s‑ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor. Dar, acum, Împărăția Mea nu este
de aici.” 37„Atunci, un rege tot ești!”, I‑a zis Pilat. „Tu însuți spui că sunt rege”18:37 Răspunsul lui Isus constituie o afirmare indirectă, similară celei din Mt. 26:25, când Iuda primește confirmarea că el este cel care Îl va preda pe Învățător autorităților., a răspuns Isus. „Eu pentru aceasta M‑am născut și am venit în lume: ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” 38Pilat I‑a zis: „Ce este adevărul?”
Isus, condamnat la moarte
(Matei 27:15‑31. Marcu 15:6‑20. Luca 23:13‑25)
După ce a spus aceste vorbe, Pilat a ieșit iarăși afară la iudei și le‑a zis: „Eu
nu găsesc nicio vină în el. 39Dar
, fiindcă la voi este obiceiul să vă eliberez pe cineva de Paște, vreți să vi‑l eliberez pe regele iudeilor?” 40Atunci
, toți au strigat din nou: „Nu pe acesta, ci pe Barabba!” Iar Barabba
era un tâlhar.