Isus este dat în mâinile iudeilor
191Atunci
27:26Mc. 15:15Lc. 18:33
, Pilat L‑a luat pe Isus și a pus să‑L biciuiască. 2Soldații au împletit o cunună de spini, I‑au pus‑o pe cap și L‑au îmbrăcat cu o haină purpurie. 3Apoi, s‑au apropiat de El și ziceau: „Plecăciune, regele iudeilor!” Și‑I dădeau palme. 4Pilat a ieșit iarăși afară și le‑a zis iudeilor: „Iată, vi‑l aduc afară, ca
să știți că nu găsesc nicio vină în el.” 5Isus a ieșit deci afară purtând cununa de spini și haina purpurie. „Iată omul!”, le‑a zis Pilat. 6Când L‑au văzut, preoții de seamă și gărzile au început să strige: „Răstignește‑l! Răstignește‑l!” „Luați‑l voi și răstigniți‑l”, le‑a zis
Pilat, „căci eu nu găsesc nicio vină în el!” 7Iudeii i‑au răspuns: „Noi avem o Lege
, și după Legea aceasta, el trebuie să moară, pentru că s‑a
făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu.”
8Când a auzit Pilat aceste cuvinte, s‑a înspăimântat și mai mult. 9A intrat iarăși în pretoriu și I‑a zis lui Isus: „De unde ești tu?” Dar
Isus nu i‑a dat niciun răspuns. 10Pilat I‑a zis: „Mie nu‑mi vorbești? Nu știi că am autoritate să‑ți dau drumul și am autoritate să te răstignesc?” 11„N‑ai
avea nicio autoritate asupra Mea dacă nu ți‑ar fi dată de sus”, i‑a răspuns Isus. „De aceea, cine Mă dă în mâinile tale are un mai mare păcat.” 12De atunci, Pilat căuta să‑I dea drumul. Dar iudeii strigau: „Dacă
îi dai drumul omului acestuia, nu ești prieten cu cezarul. Oricine
se face pe sine rege este împotriva cezarului.”
13Când a auzit Pilat aceste cuvinte, L‑a scos pe Isus afară și a șezut pe scaunul de judecător, în locul numit „Pardosit cu pietre”19:13 Gr. Lithóstrotos., iar pe evreiește Gabbathá. 14Era
ziua pregătirii Paștelui, cam pe la ceasul al șaselea. Pilat le‑a zis iudeilor: „Iată regele vostru!” 15Dar ei au strigat: „Ia‑l, ia‑l, răstignește‑l!” „Să‑l răstignesc pe regele vostru?”, le‑a zis Pilat. Preoții de seamă au răspuns: „Noi n‑avem
alt rege decât pe cezar!” 16Atunci
, L‑a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit. Au luat deci pe Isus [și L‑au dus să‑L răstignească].
Răstignirea lui Isus
(Matei 27:32‑44. Marcu 15:21‑32. Luca 23:26‑43)
17Isus, ducându‑Și
crucea, a
ajuns la așa‑numitul „Loc al Căpățânii”, care în evreiește se cheamă Golgota. 18Acolo a fost răstignit și, împreună cu El, au fost răstigniți alți doi, de o parte și de alta, iar El la mijloc. 19Pilat
a făcut și o inscripție, pe care a pus‑o deasupra crucii. Pe ea era scris: „Isus Nazarineanul, regele iudeilor”.
23Soldații
, după ce L‑au răstignit pe Isus, I‑au luat hainele, pe care le‑au împărțit în patru, câte o parte pentru fiecare soldat, și cămașa. Cămașa însă era fără cusătură, țesută întreagă de sus până jos. 24Au zis deci între ei: „Să n‑o sfâșiem, ci să tragem la sorți a cui să fie!” Aceasta s‑a întâmplat ca să se împlinească Scriptura, care zice:
Și‑au împărțit hainele Mele între ei,
și pentru veșmântul Meu au tras la sorți.19:24 Ps. 22:18.
Astfel au făcut soldații.25Lângă
crucea lui Isus, stăteau mama Lui și sora mamei Lui, Maria, soția lui Cleopa
, și Maria Magdalena. 26Când i‑a văzut Isus pe mama Sa și, lângă ea, pe
ucenicul pe care‑l iubea, i‑a zis mamei Sale: „Femeie
, iată fiul tău!” 27Apoi, i‑a zis ucenicului: „Iată mama ta!” Și, din ceasul acela, ucenicul a luat‑o la el acasă
.
Moartea lui Isus
(Matei 27:45‑56. Marcu 15:33‑41. Luca 23:44‑49)
28După aceea, Isus, care știa că acum totul s‑a sfârșit19:28 Verbul gr. teleióō înseamnă și „a împlini”, „a săvârși” sau „a aduce la desăvârșire”. Declarația lui Isus din vers. 30 (tetélestai „s‑a sfârșit”, „s‑a săvârșit”) nu are în vedere strict sfârșitul agoniei de pe cruce, ci și desăvârșirea planului mântuitor al lui Dumnezeu., ca
să se împlinească Scriptura, a zis: „Mi‑e sete!” 29Acolo era un vas plin cu oțet. Soldații au pus
într‑o ramură de isop un burete plin cu oțet și I l‑au dus la gură. 30Când a luat Isus oțetul, a zis: „S‑a
sfârșit!” Apoi Și‑a plecat capul și Și‑a dat duhul.
Coasta lui Isus, străpunsă
31Fiindcă
era ziua pregătirii și ca să
nu rămână trupurile pe cruce în sabat – căci era mare ziua aceea de sabat – iudeii l‑au rugat pe Pilat să zdrobească fluierele picioarelor celor răstigniți și să fie luați de pe cruce. 32Soldații au venit deci și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi, apoi pe ale celuilalt care fusese răstignit împreună cu El. 33Când au venit la Isus și au văzut că deja murise, nu I‑au zdrobit fluierele picioarelor, 34dar unul din soldați I‑a străpuns coasta cu sulița; și îndată a
ieșit din ea sânge și apă. 35Cel ce a văzut a dat mărturie, și mărturia lui este adevărată; el știe că spune adevărul, pentru ca și voi să credeți. 36Acestea s‑au întâmplat ca să se împlinească Scriptura: Niciun os nu I se va zdrobi.19:36 Ex. 12:46. Ps. 34:20. 37Și iarăși, altă Scriptură zice: Vor vedea pe cine au străpuns.19:37 Zah. 12:10.
Înmormântarea lui Isus
(Matei 27:57‑61. Marcu 15:42‑47. Luca 23:50‑56)
38După
aceea, Iosif din Arimateea, care era ucenic al lui Isus, dar pe ascuns, de
frica iudeilor, l‑a rugat pe Pilat să‑i îngăduie să ia trupul lui Isus de pe cruce. Și Pilat i‑a dat voie. El a venit deci și a luat trupul lui Isus. 39A venit și Nicodim
, care se dusese la Isus noaptea, la început, și a adus un amestec de smirnă și aloe, ca la o sută de litre19:39 100 de litre = 32,7 kg, potrivit standardului roman.. 40Au luat deci trupul lui Isus și l‑au
înfășurat în pânze de in, cu miresme, precum au iudeii obicei să înmormânteze. 41În locul unde fusese răstignit Isus era o grădină, și în grădină era un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni. 42Fiindcă
la iudei era ziua pregătirii și pentru că
mormântul era aproape, L‑au pus acolo pe Isus.