11Fiindcă mulți au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele petrecute printre noi, 2după cum
ni le‑au încredințat cei care le‑au văzut de la
început cu ochii lor și au ajuns slujitori ai Cuvântului, 3am socotit
și eu nimerit ca, după ce le‑am urmărit pe toate cu migală de la început, să ți le scriu pe rând
, preaalesule
Teofile, 4ca
să fii încredințat de temeinicia învățăturilor pe care le‑ai primit.
5În
zilele lui Irod, regele Iudeei, era un preot pe nume Zaharia, din
ceata preoțească a lui Abia, iar soția lui era dintre fetele lui Aaron și se numea Elisabeta. 6Amândoi erau drepți
17:11Rg. 9:42Rg. 20:3Iov 1:1Fap. 23:1
24:16Flp. 3:6
înaintea lui Dumnezeu, trăind fără prihană, după toate poruncile și rânduielile Domnului. 7Dar nu aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă.
8Pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui, 9după obiceiul preoției, a ieșit la
31:2
sorți să intre să tămâieze
în Templul Domnului. 10Și o mulțime de popor se ruga afară la
ceasul tămâierii. 11Atunci, i s‑a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare în partea dreaptă a altarului
tămâierii. 12Când l‑a văzut, Zaharia s‑a
tulburat și a fost cuprins de spaimă. 13Dar îngerul i‑a spus:
„Nu te teme, Zaharia,
căci rugăciunea ta a fost ascultată,
și soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu,
căruia îi vei
pune numele Ioan!
14El îți va fi bucurie și veselie,
și mulți
se vor bucura de nașterea lui.
15Va fi mare înaintea Domnului,
vin și băutură amețitoare nu
va bea1:15 Lev. 10:9. Num. 6:3.,
ci va fi plin de Duhul Sfânt
încă
din pântecele mamei lui,
16și pe mulți dintre fiii lui Israel îi va întoarce
la Domnul, Dumnezeul lor.
17El va
merge înaintea Lui,
în duhul și puterea lui Ilie,
ca să întoarcă inimile părinților spre copii1:17 Mal. 4:6.
și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți,
ca să‑I rânduiască Domnului un popor pregătit.”
18Zaharia i‑a zis îngerului: „După21Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că el zăbovește în Templu. 22Când a ieșit, nu putea să le vorbească, iar ei au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le tot făcea semne căci rămăsese mut. 23Când i s‑au împlinit zilele
de slujbă, a plecat acasă. 24După un timp, Elisabeta, soția lui, a rămas însărcinată și s‑a ascuns vreme de cinci luni, căci zicea: 25„Aceasta a făcut‑o Domnul pentru mine, în zilele când Și‑a aruncat privirea asupra mea, ca să‑mi
54:1,4
șteargă ocara dintre oameni.”
26În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într‑o cetate din Galileea numită Nazaret, 27la o fecioară logodită
cu un bărbat pe nume Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. 28[Îngerul] a intrat la ea și i‑a zis: „Plecăciune1:28 Gr. cháire constituie formula de salut folosită în mod obișnuit la întâlnirea dintre două persoane. Vezi, de ex., Mt. 26:49. ție
10:19
, căreia ți s‑a făcut har! Domnul
este cu tine! [Binecuvântată ești tu între femei!]” 29Tulburată
foarte mult de cuvântul acesta, ea se întreba ce fel de salut este acesta. 30Îngerul i‑a zis:
„Nu te teme, Maria, căci ai găsit har înaintea lui Dumnezeu!
31Iată
, vei zămisli și vei naște un Fiu,
căruia Îi vei pune numele
Isus.
32El va fi mare și
va fi numit Fiul Celui Preaînalt;
și
16:5Ier. 23:5Ap. 3:7
Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său.
33El va
7:14,27Ob. 1:21Mica 4:7In. 12:34Evr. 1:8
domni peste casa lui Iacov în veci,
și împărăția Lui nu va avea sfârșit.”
34Maria i‑a zis îngerului: „Cum se va întâmpla asta, fiindcă eu nu știu de bărbat?” 35Îngerul i‑a răspuns zicând:„Duhul Sfânt
Se va coborî peste tine,
și puterea Celui Preaînalt te va umbri.
De aceea, copilul sfânt care se va naște va fi numit Fiul
26:63,64Mc. 1:1In. 1:34
20:31Fap. 8:37Rom. 1:4
lui Dumnezeu.
39În
zilele acelea, Maria s‑a sculat și a plecat în grabă spre ținutul muntos, într‑o cetate din Iuda. 40A intrat în casa lui Zaharia și a salutat‑o pe Elisabeta. 41De îndată ce a auzit Elisabeta salutul Mariei, i‑a tresăltat pruncul în pântec, iar Elisabeta s‑a umplut de Duhul Sfânt. 42Ea a strigat cu glas tare și a zis:
„Binecuvântată
ești tu între femei
și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
43Cum de mi‑a fost dat să vină la mine mama Domnului meu? 44Fiindcă, iată, cum a ajuns salutul tău la urechile mele, mi‑a tresăltat pruncul în pântec de bucurie. 45Ferice de cea care a crezut că se vor împlini cele ce i‑au fost spuse de Domnul!”46Și Maria a zis:
„Sufletul meu Îl preamărește
35:9Hab. 3:18
pe Domnul
47și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48pentru că a privit
către starea umilă a roabei Sale1:48 1Sam. 1:11 (Septuaginta)..
Iată, de acum toate generațiile mă
vor ferici,
49pentru că Cel Puternic a făcut lucruri mărețe pentru mine
126:2,3
.
Numele Lui este sfânt
50și îndurarea
Lui rămâne din generație în generație peste cei ce se tem de El.
51El a făcut lucrări puternice
118:15Is. 40:10
51:9
52:10
cu brațul Lui:
i‑a risipit
pe cei ce se mândreau în cugetul inimii lor,
52i‑a răsturnat
pe cei puternici de pe tronurile lor
și i‑a înălțat pe cei smeriți;
53pe
cei flămânzi i‑a umplut de bunătăți,
iar pe cei bogați i‑a dat afară cu mâinile goale;
54a venit în ajutorul robului Său Israel,
căci Și‑a amintit
de mila Sa –
55după cum
le‑a vorbit părinților noștri –
față de Avraam și urmașii lui în veac.”
56Maria a rămas împreună cu Elisabeta cam trei luni, apoi s‑a întors acasă.57Elisabetei i s‑a împlinit vremea să nască și a născut un fiu. 58Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul Și‑a arătat marea Lui îndurare față de ea și se
bucurau împreună cu ea. 59În
ziua a opta, au venit să‑l circumcidă pe prunc și voiau să‑i pună numele Zaharia, după numele tatălui său. 60Dar mama lui a răspuns zicând: „Nu
, ci se va numi Ioan!” 61Ei i‑au zis: „Nimeni dintre rudele tale nu poartă acest nume!” 62Atunci l‑au întrebat pe tatăl său prin semne cum ar vrea să‑i pună numele. 63Zaharia a cerut o tăbliță și a scris astfel: „Numele lui este Ioan
.” Și toți s‑au mirat. 64Dintr‑odată
, i s‑a deschis gura și i s‑a dezlegat limba și a început să vorbească, binecuvântându‑L pe Dumnezeu. 65Pe toți vecinii lui i‑a cuprins teama și în tot ținutul muntos
al Iudeei se vorbea despre toate lucrurile acestea. 66Toți cei ce le auzeau le păstrau
în inima lor și ziceau: „Oare ce va fi copilul acesta?” Și mâna
89:21Fap. 11:21
Domnului era cu el.
67Zaharia, tatăl lui, s‑a
umplut de Duhul Sfânt, a profețit și a zis:
68„Binecuvântat
72:18
106:48
este Domnul, Dumnezeul lui Israel,
pentru că
l‑a cercetat și l‑a răscumpărat pe poporul Său
69și
pentru că ne‑a ridicat un Mântuitor puternic1:69 Lit. „un corn de mântuire”.
în casa robului Său David,
70după cum
30:10Dan. 9:24Fap. 3:21Rom. 1:2
vestise prin gura sfinților Săi profeți din vechime:
71mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
72Astfel
Se îndură El de părinții noștri
și Își aduce aminte de legământul Său cel sfânt:
73jurământul
17:4
22:16,17Evr. 6:13,17
cu care S‑a jurat părintelui nostru Avraam
că, 74după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor,
ne va lăsa să‑I slujim
fără frică 75în
sfințenie și dreptate,
înaintea Lui, în toate zilele noastre.
76Și tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt,
căci
vei merge înaintea Domnului ca să‑I pregătești căile
77și să‑i dai poporului Său cunoștința mântuirii,
spre
iertarea păcatelor lui.
78Prin mila cea mare a Dumnezeului nostru,
ne va cerceta Soarele din înălțime,
79ca să‑i lumineze
49:9Mt. 4:16Fap. 26:18
pe cei ce zac în întuneric și în umbra morții1:79 Is. 9:2.,
și să ne îndrume pașii pe calea păcii!”
80Iar copilul
creștea și se întărea în duh, și a
11:7
stat în pustiu până în ziua arătării sale înaintea lui Israel.
21În zilele acelea, a ieșit poruncă de la Cezar Augustus să se înscrie2:1 Este vorba despre un recensământ efectuat de autoritățile romane prin care se urmărea întocmirea unei evidențe cât mai exacte a populației din provinciile romane, în vederea unei impozitări riguroase. toată lumea. 2Recensământul acesta
s‑a făcut pentru prima dată pe vremea când Quirinius era guvernator al Siriei. 3Toți mergeau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. 4Iosif s‑a suit și el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea
lui David, numită Betleem – fiindcă
era din casa și din seminția lui David – 5ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica
lui, care era însărcinată. 6Pe când erau ei acolo, s‑a împlinit vremea ca ea să nască. 7Și L‑a
născut pe Fiul ei întâi născut, L‑a înfășat și L‑a culcat într‑o iesle, pentru că la han nu mai era loc pentru ei.
8În ținutul acela erau niște păstori care stăteau afară, în câmp, păzindu‑și turma în timpul nopții. 9Și [iată că] un înger al Domnului li s‑a arătat și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei
au fost cuprinși de o mare spaimă, 10dar îngerul le‑a zis: „Nu vă temeți! Iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru
tot poporul: 11astăzi
, în cetatea lui David, vi S‑a născut un Mântuitor
, care
este Hristos, Domnul. 12Acesta vă va fi semnul: veți găsi un copilaș înfășat și culcat într‑o iesle.” 13Și
32:1,2Ps. 103:20,21
148:2Dan. 7:10Evr. 1:14Ap. 5:11
deodată, alături de înger a venit mulțime de oștire cerească, lăudându‑L pe Dumnezeu și zicând:
14„Slavă
lui Dumnezeu în înălțimi
și pace pe pământ
între oamenii plăcuți
Lui!”
15După ce au plecat îngerii de la ei către cer, păstorii și‑au zis unii altora: „Să mergem până la Betleem și să vedem ce s‑a întâmplat și ce ne‑a făcut cunoscut Domnul!” 16Au plecat în grabă și i‑au găsit pe Maria, pe Iosif și pe copilaș culcat în iesle. 17Când L‑au văzut, au povestit ce li se spusese despre copil. 18Toți cei ce i‑au auzit s‑au mirat de cele spuse de ei. 19Maria
păstra toate cuvintele acestea, cântărindu‑le în inima ei. 20Păstorii s‑au întors, slăvindu‑L și lăudându‑L pe Dumnezeu pentru toate câte auziseră și văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.
21Când
a venit ziua a opta, în care trebuia circumcis copilul, I‑au pus numele Isus
, care i‑a fost dat de înger înainte de zămislirea Sa.
22Iar când s‑au împlinit zilele
curățirii lor, după Legea lui Moise, L‑au adus la Ierusalim ca să‑L înfățișeze înaintea Domnului, 23după cum este scris în Legea Domnului: Orice întâi născut de parte bărbătească va fi socotit sfânt pentru Domnul2:23 Ex. 13:2,12,15., 24și ca să aducă jertfă, după cum se spune în Legea Domnului: o pereche de turturele sau doi pui de porumbel2:24 Lev. 12:8..
25Și iată că în Ierusalim era un om pe nume Simeon. Omul acesta, care era drept și temător de Dumnezeu, aștepta
mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui. 26El fusese înștiințat de Duhul Sfânt că nu va muri înainte de a‑L vedea
pe Unsul2:26 Gr. christós, folosit nu ca nume propriu (Hristos), ci ca echivalent al ebr. Mașiah. Domnului. 27Și a venit în Templu îndemnat de
Duhul. Iar când părinții L‑au adus pe copilul Isus pentru a‑I face după rânduiala din Lege, 28Simeon L‑a luat în brațe, L‑a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
29„Acum
, dă drumul în pace robului Tău, Stăpâne,
după cuvântul Tău,
30căci ochii mei au văzut
mântuirea Ta,
31pe care ai pregătit‑o în fața tuturor popoarelor,
32lumină
42:6
60:1‑3Mt. 4:16Fap. 13:47
28:28
care aduce descoperire2:32 Lit. „lumină pentru revelarea neamurilor”. Aluzie la Is. 49:6. neamurilor
și slavă poporului Tău, Israel.”
33Tatăl și mama Lui se minunau de cele ce se spuneau cu privire la El. 34Simeon i‑a binecuvântat și i‑a zis Mariei, mama Lui: „Iată, acest Copil este menit să ducă la căderea36Mai era acolo și o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă și trăise cu bărbatul ei șapte ani după fecioria ei. 37Fiind văduvă și în vârstă de optzeci și patru de ani, nu se depărta de Templu și zi
și noapte slujea cu post și rugăciuni. 38A venit și ea în același ceas și‑I mulțumea lui Dumnezeu, vorbind despre Isus tuturor celor ce așteptau
răscumpărarea Ierusalimului.
39După ce au împlinit rânduiala cerută de Legea Domnului, s‑au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40Iar
Copilul creștea și Se întărea, era tot mai plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El.
41În
34:23Dt. 16:1,16
fiecare an, părinții lui Isus mergeau la Ierusalim cu ocazia sărbătorii Paștelui. 42Când era El în vârstă de doisprezece ani, s‑au suit [la Ierusalim], după obiceiul sărbătorii. 43După ce au trecut acele zile, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim, iar părinții Lui n‑au știut. 44Au crezut că este cu tovarășii lor de călătorie și au mers cale de o zi; apoi L‑au căutat printre rudele și cunoscuții lor, 45dar nu L‑au găsit, așa că s‑au întors la Ierusalim să‑L caute. 46După trei zile L‑au găsit în Templu, așezat în mijlocul învățătorilor, ascultându‑i și punându‑le întrebări. 47Toți care‑L auzeau erau uimiți
de priceperea și răspunsurile Lui. 48Când L‑au văzut părinții Lui, au rămas înmărmuriți, iar mama Lui I‑a zis: „Copile, de ce ne‑ai făcut una ca asta? Iată că tatăl Tău și cu mine Te‑am căutat îngrijorați.” 49El le‑a zis: „De ce M‑ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în
casa Tatălui Meu?” 50Dar ei
n‑au înțeles ce le‑a spus. 51Apoi, S‑a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret și le era supus. Mama Sa păstra
toate cuvintele acestea în inima ei. 52Și Isus creștea
în înțelepciune, în statură și în har înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor2:52 1Sam. 2:26..