Prilejurile de păcătuire
(Matei 18:6‑7,21‑22. Marcu 9:42)
171Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Este
cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de cel prin care vin! 2Ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare decât să‑l facă pe unul dintre acești micuți să păcătuiască. 3Luați seama la voi înșivă!
Despre iertare
Dacă
fratele tău păcătuiește [împotriva ta], mustră‑l
, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! 4Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori [pe zi] se întoarce la tine și zice: «Mă căiesc», iartă‑l!”
Despre credință
5Apostolii I‑au zis Domnului: „Mărește‑ne credința!” 6Și
21:21Mc. 9:23
11:23
Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice acestui dud: «Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare» și v‑ar asculta.
Slujirea în smerenie
7Care din voi, dacă are un rob ce ară sau paște oile, îi va zice, când acesta vine de la câmp: «Vino degrabă și așază‑te la masă»? 8Nu‑i va zice oare: «Pregătește‑mi
cina, încinge‑te să‑mi slujești cât timp voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu»? 9Îi va mulțumi el robului pentru că a făcut ce i se poruncise? [Nu cred.] 10La fel și voi, când veți face tot ce vi s‑a poruncit, să ziceți: «Suntem robi
35:7Ps. 16:2Mt. 25:30Rom. 3:12
11:351Cor. 9:16,17Flm. 1:11
nevrednici;17:10 Lit. „de care nu mai este nevoie”. am făcut ce eram datori să facem.»”
Vindecarea celor zece leproși
11Isus mergea
spre Ierusalim și a trecut prin ținutul dintre Samaria și Galileea. 12Pe când intra într‑un sat, L‑au întâmpinat zece leproși. Ei
s‑au oprit departe 13și au strigat, zicând: „Isuse, stăpâne, ai milă de noi!” 14Văzându‑i, Isus le‑a zis: „Mergeți
și arătați‑vă preoților!” Și pe când se duceau ei, au fost curățiți. 15Unul dintre ei, când s‑a văzut vindecat, s‑a întors, slăvindu‑L pe Dumnezeu cu glas tare. 16A căzut la picioarele lui Isus și I‑a mulțumit. Era samaritean. 17Isus a zis: „Nu au fost curățiți toți zece? Ceilalți nouă unde sunt? 18Nu s‑a găsit să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu decât străinul acesta?” 19Apoi
i‑a zis: „Ridică‑te și du‑te; credința ta te‑a mântuit!”
Venirea Împărăției lui Dumnezeu
(Matei 24:23‑28,37‑41)
20Fiind întrebat de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, Isus le‑a răspuns: „Împărăția lui Dumnezeu nu vine cu semne bătătoare la ochi.17:20 Textul grec conține o secvență concisă (gr. metà paratērḗseōs) care face aluzie la practica observării (gr. paratḗrēsis) de către astrologi a fenomenelor cerești, cu scopul de a prezice cursul istoriei. Potrivit versetului, Împărăția lui Dumnezeu este o realitate subtilă, de natură spirituală, drept care sosirea ei nu trebuie studiată sau prezisă prin calcule omenești. 21Nu
se va zice: «Iat‑o aici» sau «[Iat‑o] acolo». Căci Împărăția
lui Dumnezeu este între voi.”
22Apoi le‑a spus ucenicilor: „Vor
veni zile când veți dori să vedeți una dintre zilele Fiului Omului, și nu veți vedea. 23Vă
vor zice: «Iată‑l acolo», «Iată‑l aici». Să nu mergeți și să nu‑i urmați. 24Căci
, după cum fulgerul strălucește și luminează cerul de la un capăt la altul, așa va fi și Fiul Omului în ziua Sa. 25Dar
mai întâi trebuie să sufere mult și să fie respins de generația aceasta. 26Cum
a fost în zilele lui Noe, la fel va fi și în zilele Fiului Omului: 27atunci mâncau, beau, se însurau și se măritau până în ziua când a intrat Noe în arcă, a venit potopul și i‑a nimicit pe toți. 28Cum
a fost în zilele lui Lot – când mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau și zideau, 29dar
, în ziua când a ieșit Lot din Sodoma, a plouat din cer foc și pucioasă și i‑a nimicit pe toți – 30la fel va fi și în ziua când Se
va arăta Fiul Omului. 31În acea zi, cine
va fi pe acoperiș și își va avea lucrurile în casă, să nu coboare să le ia! Cine va fi pe câmp, tot la fel, să nu se întoarcă înapoi! 32Amintiți‑vă
de soția lui Lot! 33Cine
va căuta să‑și scape viața o va pierde și cine o va pierde o va păstra. 34Vă spun
: în noaptea aceea, din doi care vor fi într‑un pat, unul va fi luat și celălalt va fi lăsat; 35din două care vor măcina împreună, una va fi luată și cealaltă va fi lăsată; [ 36din doi care vor fi la câmp, unul va fi luat și celălalt va fi lăsat.]” 37Ucenicii L‑au întrebat: „Unde, Doamne?” Iar El le‑a răspuns: „Unde
va fi trupul, acolo se vor aduna și vulturii.”