Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
18

Pilda judecătorului nedrept

181Isus le-a spus o pildă despre faptul că trebuie să se roage

18:1
Cap. 11:5;
mereu și să nu renunțe. 2El le-a zis: „Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea, iar de oameni nu se rușina. 3În cetatea aceea era și o văduvă, care tot venea la el și-i zicea: «Fă-mi dreptate față de potrivnicul meu!» 4O vreme el nu a vrut, dar, în cele din urmă, și-a zis în sinea lui: «Cu toate că de Dumnezeu nu mă tem, iar de oameni nu mă rușinez, 5totuși, pentru că
18:5
Cap. 11:8.
văduva aceasta mă tot supără, îi voi face dreptate, ca să nu mă necăjească la nesfârșit.»” 6Domnul a adăugat: „Ați auzit ce zice judecătorul nedrept. 7Și Dumnezeu
18:7
Ap. 6:10
nu va face oare dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El, deși zăbovește față de ei? 8Vă spun că degrabă
18:8
Evr. 10:372Pt. 3:8,9
le va face dreptate. Dar când va veni Fiul Omului, va găsi oare credință pe pământ?”

Pilda vameșului și a fariseului

9Pentru unii, care

18:9
Cap. 10:29;
credeau despre ei înșiși că sunt drepți și-i disprețuiau pe ceilalți, a rostit pilda aceasta: 10„Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, iar celălalt, vameș. 11Fariseul stătea
18:11
Ps. 135:2
în picioare și se ruga astfel în sinea lui: «Dumnezeule
18:11
Is. 1:15
58:2Ap. 3:17
, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni: hapsân, nedrept, adulter, sau chiar ca vameșul acesta. 12Eu postesc de două ori pe săptămână și dau zeciuială din tot ce câștig.» 13Însă vameșul stătea la o oarecare depărtare și nu îndrăznea nici măcar să-și ridice ochii spre cer, ci se bătea în piept18:13 Gest folosit pentru a exprima durerea, doliul sau amărăciunea în Orientul Apropiat (vezi și cap. 23:48)., zicând: «Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!» 14Vă spun că omul acesta s-a coborât acasă îndreptățit, nu celălalt. Căci
18:14
Cap. 14:11.
oricine se înalță va fi smerit, și oricine se smerește va fi înălțat.”

Isus și copiii

(Matei 19:13-15. Marcu 10:13-16)

15I-au

18:15
Mt. 19:13Mc. 10:13
adus și copilași, ca să Se atingă de ei. Ucenicii, văzând aceasta, îi certau. 16Dar Isus i-a chemat, zicând: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția lui Dumnezeu este a
18:16
1Cor. 14:201Pt. 2:2
celor ca ei! 17Adevărat
18:17
Mc. 10:15
vă spun: cine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea.”

Bogatul care căuta viața veșnică

(Matei 19:16-30. Marcu 10:17-31)

18Un

18:18
Mt. 19:16Mc. 10:17
anume conducător L-a întrebat pe Isus, zicând: „Bunule Învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?” 19„De ce Mă numești «bun»?”, i-a zis Isus. „Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu. 20Știi poruncile: «Să
18:20
Rom. 13:9
nu săvârșești adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să-i cinstești
18:20
Ef. 6:2Col. 3:20
pe tatăl tău și pe mama ta.»18:20 Ex. 20:12-16. Dt. 5:16-20. 21El a zis: „Pe toate acestea le-am păzit din tinerețea [mea].” 22Când a auzit, Isus i-a răspuns: „Un lucru îți mai lipsește: vinde
18:22
Mt. 6:19,20
19:211Tim. 6:19
tot ce ai și dă-le săracilor, și vei avea o comoară în ceruri! Apoi vino și urmează-Mă!” 23Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat nepus, căci era foarte bogat.

24Când l-a văzut Isus atât de trist, a zis: „Cât

18:24
Pr. 11:28Mt. 19:23Mc. 10:23
de greu vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au averi! 25Fiindcă mai ușor este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu.” 26Cei ce-L ascultau au zis: „Atunci, cine poate să fie mântuit?” 27Isus a răspuns: „Ce
18:27
Ier. 32:17
e cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu.” 28Atunci
18:28
Cap. 1:37.
, Petru a zis: „Iată, noi am lăsat totul18:28 Lit. „ale noastre”, cu referire la case, averi, slujbă. și Te-am urmat!” 29Dar Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că nu este nimeni
18:29
Dt. 33:9
care să fi lăsat casă, soție, frați, părinți sau copii pentru Împărăția lui Dumnezeu 30și să
18:30
Iov 42:10
nu primească mult mai mult în veacul acesta, iar în veacul care vine, viața veșnică.”

Isus Își vestește a treia oară moartea și învierea

(Matei 20:17-19. Marcu 10:32-34)

31Isus i-a luat

18:31
Mt. 16:21
17:22
20:17Mc. 10:32
deoparte pe cei doisprezece și le-a zis: „Iată, urcăm la Ierusalim și se va împlini tot
18:31
Ps. 22Is. 53
ce a fost scris prin profeți despre Fiul Omului. 32Va
18:32
Cap. 23:1.
fi dat în mâinile păgânilor și va fi batjocorit, ocărât și scuipat, 33iar după ce-L vor biciui, Îl vor omorî; dar a treia zi va învia.” 34Ei
18:34
Cap. 2:50;
n-au înțeles nimic, căci lucrul acesta era ascuns de ei și nu pricepeau cele spuse.

Vindecarea unui orb la Ierihon

(Matei 20:29-34. Marcu 10:46-52)

35Pe

18:35
Mt. 20:29Mc. 10:46
când Se apropia Isus de Ierihon, un orb ședea lângă drum și cerșea. 36Auzind mulțimea trecând, a întrebat ce este. 37I-au dat de veste că trece Isus Nazarineanul. 38Și el a strigat, zicând: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!” 39Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă, dar el și mai tare striga: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 40Isus S-a oprit și a poruncit să-l aducă la El. Când s-a apropiat, l-a întrebat: 41„Ce vrei să fac pentru tine?” „Doamne”, a răspuns el, „să-mi recapăt vederea!” 42Și Isus i-a zis: „Recapătă-ți vederea! Credința
18:42
Cap. 17:19.
ta te-a mântuit.” 43Îndată, el și-a recăpătat vederea și a mers
18:43
Cap. 5:26.
după Isus, slăvindu-L pe Dumnezeu. Tot poporul, văzând aceasta, I-a dat laudă lui Dumnezeu.

19

Isus și Zacheu

191Isus a intrat în Ierihon și străbătea cetatea. 2Și iată că acolo era un om bogat, pe nume Zacheu, mai-marele vameșilor. 3El căuta să vadă care este Isus, dar nu putea de mulțime, căci era mic de statură. 4A alergat înainte și s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, fiindcă pe acolo avea să treacă. 5Isus, când a ajuns la locul acela, Și-a ridicat ochii și i-a zis: „Zacheu, coboară iute, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!” 6Zacheu a coborât repede și L-a primit cu bucurie. 7Când au văzut, toți au început să cârtească, zicând: „A

19:7
Cap. 5:30.
intrat să găzduiască la un om păcătos!” 8Dar Zacheu a stat în picioare și I-a zis Domnului: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor și, dacă am înșelat
19:8
Cap. 3:14.
pe cineva cu ceva, îi dau înapoi
19:8
Ex. 22:11Sam. 12:32Sam. 12:6
împătrit.” 9Isus a zis despre el: „Astăzi a ajuns mântuirea în această casă, căci și
19:9
Rom. 4:11,12,16Gal. 3:7
el este un fiu
19:9
Cap. 13:16.
al lui Avraam. 10Pentru că Fiul Omului
19:10
Mt. 10:6
15:24
18:11
a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut.”

Pilda minelor

11După ce au ascultat ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei

19:11
Fap. 1:6
credeau că Împărăția lui Dumnezeu avea să se arate îndată. 12El
19:12
Mt. 25:14Mc. 13:34
a zis: „Un om de neam ales a plecat într-o țară îndepărtată ca să primească domnia și apoi să se întoarcă. 13A chemat zece dintre robii săi, le-a dat zece mine19:13 Gr. mna, sumă de bani totalizând o sută de dinari. și le-a spus: «Faceți negustorie până mă întorc!» 14Dar
19:14
In. 1:11
cetățenii lui îl urau și au trimis după el o solie, zicând: «Nu vrem ca acesta să domnească peste noi!» 15Când s-a întors, după ce luase domnia, a poruncit să fie chemați robii aceia cărora le dăduse banii, ca să vadă cât au câștigat cu negustoria. 16Cel dintâi s-a înfățișat și i-a zis: «Stăpâne, mina ta a făcut zece mine.» 17El i-a zis: «Bine, rob bun! Fiindcă ai fost credincios
19:17
Cap. 16:10.
în puțin, primește stăpânirea a zece cetăți!» 18Al doilea a venit și a zis: «Stăpâne, mina ta a făcut cinci mine.» 19El i-a zis și acestuia: «Tu vei fi peste cinci cetăți!» 20Altul a venit și a zis: «Stăpâne, iată-ți mina! Am păstrat-o într-un ștergar, 21căci m-am temut de tine
19:21
Mt. 25:24
, fiindcă ești om aspru; iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat.» 22Stăpânul i-a zis: «Din
19:22
2Sam. 1:16Iov 15:6Mt. 12:37
vorbele tale te voi judeca, rob rău! Ai știut
19:22
Mt. 25:26
că sunt om aspru, care ia ce n-a pus și seceră ce n-a semănat. 23Atunci, de ce nu mi-ai dat banii la un zaraf? La întoarcere, i-aș fi luat cu dobândă.» 24Apoi le-a zis celor ce erau de față: «Luați-i mina și dați-i-o celui ce are zece mine!» 25«Stăpâne», i-au zis ei, «el are deja zece mine.» 26«Vă spun
19:26
Cap. 8:18.
: oricui are i se va da, dar celui ce nu are i se va lua și ce are. 27Cât despre vrăjmașii mei, care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceți-i aici și ucideți-i în fața mea!»”

Intrarea lui Isus în Ierusalim

(Matei 21:1-11. Marcu 11:1-11. Ioan 12:12-19)

28După ce a spus aceste cuvinte, Isus a mers

19:28
Mc. 10:32
înainte, urcând spre Ierusalim. 29Când
19:29
Mt. 21Mc. 11:1
S-a apropiat de Betfaghe și de Betania, lângă muntele numit al Măslinilor, a trimis doi ucenici, 30zicând: „Mergeți în satul dinaintea voastră și, când veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș pe care niciun om n-a încălecat vreodată; dezlegați-l și aduceți-l la Mine! 31Dacă vă va întreba cineva de ce-l dezlegați, să-i spuneți: «Domnul are nevoie de el.»” 32Cei trimiși s-au dus și au găsit așa cum li se spusese. 33Pe când dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au zis: „De ce dezlegați măgărușul?” 34Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el.” 35Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat
19:35
2Rg. 9:13Mt. 21:7Mc. 11:7In. 12:14
hainele pe el și L-au așezat pe Isus deasupra. 36Când
19:36
Mt. 21:8
trecea El, oamenii își așterneau hainele pe drum.

37Apropiindu-se de povârnișul Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, cuprinsă de bucurie, a început să-L laude pe Dumnezeu cu glas puternic pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38Ei ziceau:

Binecuvântat

19:38
Cap. 13:35.
este Regele ce vine

în Numele Domnului!19:38 Ps. 118:26.

Pace

19:38
Cap. 2:14.
în cer

și slavă în înălțimi!”

39Unii farisei din mulțime I-au zis: „Învățătorule, ceartă-ți ucenicii!” 40Și El le-a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele
19:40
Mt. 2:11
vor striga!”

41Când S-a apropiat și a văzut cetatea, Isus a

19:41
In. 11:35
plâns pentru ea, 42zicând: „Dacă ai fi cunoscut, măcar în această zi, lucrurile ce-ți pot aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi. 43Vor veni peste tine zile când dușmanii te vor înconjura
19:43
Cap. 21:20.
cu întărituri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile. 44Te
19:44
1Rg. 9:7,8Mica 3:12
vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi din mijlocul tău, și nu
19:44
Cap. 21:6.
vor lăsa în tine piatră peste piatră, fiindcă
19:44
Cap. 1:68,78.
n-ai cunoscut vremea cercetării tale!”

Izgonirea vânzătorilor din Templu

(Matei 21:12-17. Marcu 11:15-19. Ioan 2:13-22)

45Când

19:45
Mt. 21:12Mc. 11:11,15In. 2:14,15
a intrat în Templu, Isus a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau [și cumpărau în el], 46zicându-le: „Este scris:

«Casa Mea va fi o casă de rugăciune»19:46 Is. 56:7.,

dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari19:46 Ier. 7:11..”

47Isus dădea învățătură în fiecare zi în Templu. Preoții de seamă

19:47
Mc. 11:18In. 7:19
8:37
, cărturarii și mai-marii poporului căutau să-L omoare, 48dar nu știau cum să facă, pentru că poporul se ținea după El ca să-L asculte.

20

Autoritatea lui Isus

(Matei 21:23-27. Marcu 11:27-33)

201Într-una din [acele]

20:1
Mt. 21:23
zile, pe când dădea Isus învățătură poporului și vestea Evanghelia în Templu, au venit preoții de seamă și cărturarii împreună cu bătrânii 2și I-au zis: „Spune-ne, cu
20:2
Fap. 4:7
7:27
ce autoritate faci tu aceste lucruri sau cine ți-a dat această autoritate?” 3Drept răspuns, El le-a zis: „Vă voi întreba și eu un lucru. Spuneți-Mi: 4botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?” 5Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă spunem: «Din cer», va zice: «Atunci, de ce n-ați crezut în el?» 6Și dacă vom spune: «De la oameni», tot poporul ne va ucide cu pietre, căci
20:6
Cap. 7:29.
oamenii sunt convinși că Ioan a fost profet.” 7Atunci au răspuns că nu știu de unde. 8Isus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”

Pilda lucrătorilor viei

(Matei 21:33-46. Marcu 12:1-12)

9Apoi a început să spună poporului pilda aceasta: „Un

20:9
Mt. 21:33Mc. 12:1
om a sădit o vie20:9 Is. 5:2., a arendat-o unor lucrători și a plecat pentru un timp îndelungat. 10La vremea potrivită, a trimis la lucrători un rob, ca să-i dea din rodul viei. Dar lucrătorii, după ce l-au bătut, l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 11A trimis un alt rob; ei l-au bătut și pe acela, l-au batjocorit și l-au trimis înapoi cu mâinile goale. 12A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit și pe acela și l-au scos afară. 13Stăpânul viei a zis: «Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu preaiubit; poate că de el se vor rușina.» 14Dar lucrătorii, văzându-l, au vorbit între ei, zicând: «Iată-l pe moștenitor. Să-l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră!» 15Și, după ce l-au scos afară din vie, l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei? 16Va veni și-i va omorî pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora.” Când au auzit ei, au spus: „Nicidecum!” 17Dar Isus i-a privit țintă și a zis: „Ce înseamnă cuvintele care au fost scrise:

Piatra

20:17
Mt. 21:42
pe care au lepădat-o zidarii

a ajuns în capul unghiului20:17 Ps. 118:22.?

18Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea
20:18
Dan. 2:34,35Mt. 21:44
, iar acela peste care va cădea ea va fi spulberat.” 19Cărturarii și preoții de seamă căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de popor. Pricepuseră că pentru ei spusese pilda aceasta.

Birul plătit cezarului

(Matei 22:15-22. Marcu 12:13-17)

20Ei Îl pândeau

20:20
Mt. 22:15
pe Isus și au trimis niște iscoditori, care se prefăceau că sunt drepți, ca să-L prindă cu vreun cuvânt și să-L dea pe mâna stăpânirii și a dregătorului. 21Aceștia L-au întrebat: „Învățătorule
20:21
Mt. 22:16Mc. 12:14
, știm că vorbești și înveți cu dreptate și nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. 22Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu?” 23Isus le-a cunoscut viclenia și le-a spus: [„Pentru ce Mă ispitiți?] 24Arătați-Mi un dinar! Chipul și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. 25El le-a zis: „Atunci dați-i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” 26Nu L-au putut prinde cu niciun cuvânt în fața poporului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut.

Despre înviere

(Matei 22:23-33. Marcu 12:18-27)

27Au venit niște

20:27
Mt. 22:23Mc. 12:18
saduchei, care
20:27
Fap. 23:6,8
zic că nu este înviere, și L-au întrebat: 28„Învățătorule, Moise ne-a scris: dacă moare cineva fiind căsătorit, dar fără să aibă copii, fratele lui s-o ia pe soția lui și să-i ridice urmaș fratelui său.20:28 Dt. 25:5. 29Erau șapte frați. Primul și-a luat soție și a murit fără copii. 30La fel și al doilea: [a luat-o de soție, dar a murit fără copii]. 31A luat-o și al treilea; toți șapte au murit fără să lase copii. 32În cele din urmă, a murit și femeia. 33La înviere, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut-o de soție.” 34Isus le-a răspuns: „Fiii acestui veac se însoară și se mărită, 35dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea din morți nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36Nici nu vor putea muri, căci vor fi
20:36
1Cor. 15:42,49,521In. 3:2
ca îngerii; fii ai lui Dumnezeu și fii
20:36
Rom. 8:23
ai învierii vor fi. 37Dar că morții învie, și Moise a arătat, în locul despre rug, când Îl numește pe Domnul Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov20:37 Ex. 3:6,15-16.. 38Dumnezeu nu este al celor morți, ci al celor vii, fiindcă pentru El toți
20:38
Rom. 6:10,11
sunt vii.” 39Unii dintre cărturari au răspuns: „Învățătorule, bine ai vorbit!” 40Și nu mai îndrăzneau să-L întrebe nimic.

Al cui fiu este Hristosul?

(Matei 22:41-46. Marcu 12:35-37)

41Isus le-a zis: „Cum

20:41
Mt. 22:42Mc. 12:35
se zice că Hristosul este fiul lui David? 42Căci însuși David spune în cartea Psalmilor:

Domnul a zis

20:42
Fap. 2:34
Domnului meu:

«Șezi la dreapta Mea

43până voi pune pe vrăjmașii Tăi

reazem picioarelor Tale!»20:43 Ps. 110:1.

44Așadar, David Îl numește Domn; cum este El fiul lui?”

Cărturarii, condamnați de Isus

(Matei 23:1-36. Marcu 12:38-40. Luca 11:37-54)

45Pe când tot poporul asculta, Isus le-a zis

20:45
Mt. 23:1Mc. 12:38
ucenicilor Săi: 46„Feriți-vă
20:46
Mt. 23:5
de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi și să fie salutați prin piețe
20:46
Cap. 11:43.
, să aibă scaunele dintâi în sinagogi și locurile de cinste la ospețe; 47casele văduvelor
20:47
Mt. 23:14
le mănâncă și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o mai mare osândă!”

Prin continuarea utilizării acestui site, sunteți de acord cu plasarea și utilizarea cookie-urilor de către SBIR și terți[ascunde mesajul]