Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2019 (EDCR)
22

Complotul împotriva lui Isus

(Matei 26:1‑5,14‑16. Marcu 14:1‑2,10‑11. Ioan 11:45‑53)

221Se

22:1
Mt. 26:2Mc. 14:1
apropia Sărbătoarea Azimelor, numită Paște. 2Preoții de seamă și cărturarii tot căutau
22:2
Ps. 2:2In. 11:47Fap. 4:27
cum să‑L omoare pe Isus, căci se temeau de popor. 3Satana
22:3
Mt. 26:14Mc. 14:10In. 13:2,27
a intrat în Iuda, zis și Iscariotul, care era din numărul celor doisprezece. 4Acesta s‑a dus să se înțeleagă cu preoții de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să‑L dea în mâinile lor. 5Ei s‑au bucurat și s‑au
22:5
Zah. 11:12
învoit să‑i dea bani. 6Iuda a încuviințat și căuta un prilej potrivit să‑L dea pe Isus în mâinile lor fără știrea mulțimii.

Pregătirea pentru Paște

(Matei 26:17‑25. Marcu 14:12‑21. Ioan 13:21‑30)

7A venit ziua

22:7
Mt. 26:17Mc. 14:12
Sărbătorii Azimelor, când trebuia jertfit mielul de Paște. 8Isus i‑a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: „Mergeți și pregătiți‑ne Paștele, ca să mâncăm!” 9„Unde vrei să‑l pregătim?”, L‑au întrebat ei. 10El le‑a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși în cale un om care duce un urcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra 11și spuneți‑i stăpânului casei: «Învățătorul îți zice: ‘Unde este odaia în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?’» 12Și vă va arăta o cameră mare, sus, gata așternută; acolo să pregătiți.” 13Ei au plecat și au găsit după cum le spusese El. Și au pregătit Paștele.

Cina cea de taină

(Matei 26:26‑30. Marcu 14:22‑26. 1 Corinteni 11:23‑25)

14Când

22:14
Mt. 26:20Mc. 14:17
a sosit ceasul, Isus a stat la masă și, împreună cu El, [cei doisprezece] apostoli. 15El le‑a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acesta cu voi înainte de patima Mea; 16căci vă spun că nu‑l voi mai mânca până
22:16
Cap. 14:15.
când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17Și luând un pahar, a adus mulțumire și a zis: „Luați‑l și împărțiți‑l între voi; 18căci vă spun
22:18
Mt. 26:29Mc. 14:25
că nu voi mai bea de acum din rodul viței până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.” 19Apoi
22:19
Mt. 26:26Mc. 14:22
a luat o pâine, a adus mulțumire, a frânt‑o și le‑a dat‑o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți aceasta
22:19
1Cor. 11:24
în amintirea Mea.” 20La fel a făcut cu paharul, după ce au cinat, zicând: „Acest
22:20
1Cor. 10:16
pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi. 21Dar
22:21
Ps. 41:9Mt. 26:21,23Mc. 14:18In. 13:21,26
, iată, mâna celui ce mă vinde este cu Mine la masă. 22Fiul Omului negreșit
22:22
Mt. 26:24
se duce, după cum
22:22
Fap. 2:23
4:28
este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut!” 23Și
22:23
Mt. 26:22In. 13:22,35
au început să se întrebe unii pe alții cine dintre ei avea să facă lucrul acesta.

Cine este cel mai mare?

24Între ucenici s‑a

22:24
Cap. 9:46.
iscat și o neînțelegere: care dintre ei să fie socotit mai mare? 25Isus le‑a
22:25
Mt. 20:25Mc. 10:42
zis: „Regii popoarelor domnesc peste ele și cei ce le stăpânesc sunt numiți binefăcători. 26Voi
22:26
Mt. 20:261Pt. 5:3
să nu fiți așa! Ci
22:26
Cap. 9:48.
acela care este mai mare între voi să fie ca cel mai mic, iar cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește. 27Căci
22:27
Cap. 12:37.
cine este mai mare: cel ce stă la masă sau cel ce slujește? Oare nu cine stă la masă? Și totuși, Eu
22:27
Mt. 20:28In. 13:13,14Flp. 2:7
sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește.

28Voi sunteți cei care ați rămas totdeauna cu Mine în încercările

22:28
Evr. 4:15
Mele. 29De aceea vă
22:29
Cap. 12:32.
pregătesc Împărăția, așa cum Tatăl Meu Mi‑a pregătit‑o Mie, 30ca
22:30
Cap. 14:15.
să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să
22:30
Ps. 49:14Mt. 19:281Cor. 6:2Ap. 3:21
stați pe tronuri pentru a judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel.”

Vestirea lepădării lui Petru

(Matei 26:31‑35. Marcu 14:27‑31. Ioan 13:36‑38)

31[Domnul a zis]: „Simone, Simone, iată, Satana

22:31
1Pt. 5:8
v‑a cerut ca să vă cearnă
22:31
Am. 9:9
ca pe grâu, 32însă Eu
22:32
In. 17:9,11,15
M‑am rugat pentru tine ca să nu ți se piardă credința. Iar tu, după ce te
22:32
Ps. 51:13In. 21:15‑17
vei întoarce, să‑i întărești pe frații tăi.” 33Dar el I‑a răspuns: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg și în temniță, și la moarte.” 34Isus
22:34
Mt. 26:34Mc. 14:30In. 13:38
i‑a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, că vei și tăgădui de trei ori că Mă cunoști.”

Sfaturi pentru vremea încercării

35Apoi

22:35
Cap. 9:3;
le‑a mai zis: „Când v‑am trimis fără pungă, fără traistă și fără sandale, ați dus lipsă de ceva?” „De nimic”, I‑au răspuns ei. 36Și El le‑a zis: „Acum, dimpotrivă, cine are o pungă s‑o ia; la fel și traista; iar cine nu are sabie să‑și vândă haina și să‑și cumpere una. 37Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce este scris: El
22:37
Mc. 15:28
a fost socotit în rândul celor nelegiuiți.22:37 Is. 53:12. Și cele privitoare la Mine se împlinesc.” 38„Doamne”, I‑au spus ei, „iată aici două săbii.” El le‑a răspuns: „Ajunge!”

Ghetsimani

(Matei 26:36‑46. Marcu 14:32‑42)

39După ce

22:39
Mt. 26:36Mc. 14:32In. 18:1
a ieșit, a mers
22:39
Cap. 21:37.
, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii L‑au urmat. 40Când
22:40
Vers. 46.
a ajuns acolo, le‑a zis: „Rugați‑vă să nu ajungeți în ispită22:40 Sau: „încercare” (aici și în vers. 46).!” 41Apoi
22:41
Mt. 26:39Mc. 14:35
S‑a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să Se roage, 42zicând: „Tată, dacă voiești, îndepărtează paharul acesta de la Mine! Dar nu
22:42
In. 5:30
6:38
voia Mea să se facă, ci a Ta.” 43Atunci I s‑a arătat un înger
22:43
Mt. 4:11
din cer, care L‑a întărit. 44Iar El, cuprins de agonie
22:44
In. 12:27Evr. 5:7
, a început să Se roage și mai fierbinte; iar sudoarea I s‑a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45După ce S‑a ridicat de la rugăciune, a venit la ucenici și i‑a găsit adormiți de întristare. 46Atunci le‑a zis: „De ce dormiți? Ridicați‑vă și rugați‑vă
22:46
Vers. 40.
să nu ajungeți în ispită!”

Prinderea lui Isus

(Matei 26:47‑56. Marcu 14:43‑50. Ioan 18:3‑11)

47Pe când vorbea El încă, iată

22:47
Mt. 26:47Mc. 14:43In. 18:3
a venit o mulțime, și cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea în fruntea ei. El s‑a apropiat de Isus ca să‑L sărute. 48Și Isus i‑a zis: „Iuda, cu o sărutare Îl vinzi tu pe Fiul Omului?” 49Văzând ce avea să se întâmple, cei ce erau cu Isus au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?” 50Și unul
22:50
Mt. 26:51Mc. 14:47In. 18:10
dintre ei l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea dreaptă. 51Dar Isus a zis: „Încetați! Până aici!” Și atingându‑i aceluia urechea, l‑a vindecat. 52Isus
22:52
Mt. 26:55Mc. 14:48
le‑a zis apoi celor ce veniseră împotriva Lui, preoților de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrânilor: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege? 53În toate zilele eram cu voi în Templu, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar
22:53
In. 12:27
acesta este ceasul vostru și puterea întunericului.”

Tăgăduirea lui Petru

(Matei 26:57‑58,69‑75. Marcu 14:53‑54,66‑72. Ioan 18:12‑18,25‑27)

54După ce

22:54
Mt. 26:57
L‑au prins, L‑au luat și L‑au dus în casa marelui‑preot. Petru Îl urma
22:54
Mt. 26:58In. 18:15
de departe. 55Slujitorii au
22:55
Mt. 26:69Mc. 14:66In. 18:17,18
aprins un foc în mijlocul curții și stăteau jos, iar Petru s‑a așezat printre ei. 56O slujnică l‑a văzut stând lângă foc, l‑a privit țintă și a zis: „Și acesta era cu el.” 57Dar Petru a tăgăduit, zicând: „Femeie, nu‑L cunosc!” 58Puțin
22:58
Mt. 26:71Mc. 14:69In. 18:25
mai târziu, l‑a văzut altul și a zis: „Și tu ești dintre ei.” Dar Petru a răspuns: „Omule, nu sunt!” 59Un ceas
22:59
Mt. 26:73Mc. 14:70In. 18:26
mai târziu, altul a întărit acest lucru, zicând: „Cu adevărat și acesta era cu el, căci este galileean.” 60Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce spui!” Îndată, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61Domnul S‑a întors și l‑a privit țintă pe Petru. Atunci
22:61
Mt. 26:75Mc. 14:72
, Petru și‑a amintit de cuvântul pe care i‑l spusese Domnul: „Înainte
22:61
Mt. 26:34,75In. 13:38
să cânte cocoșul astăzi, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 62Așa că a ieșit afară și a plâns cu amar.

Isus, condamnat de Sinedriu

(Matei 26:59‑68. Marcu 14:55‑65. Ioan 18:13‑14,19‑24)

63Oamenii

22:63
Mt. 26:67,68Mc. 14:65
care‑L păzeau [pe Isus] Îl batjocoreau și‑L băteau. 64L‑au legat la ochi, [Îl loveau peste față] și‑L întrebau: „Profețește, cine te‑a lovit?” 65Și rosteau împotriva Lui multe alte blasfemii.

66Când

22:66
Mt. 27:1
s‑a făcut ziuă, bătrânii poporului, preoții de seamă și cărturarii s‑au
22:66
Fap. 4:26
22:5
adunat și L‑au adus pe Isus la Sinedriul lor. 67Ei I‑au zis: „Dacă
22:67
Mt. 26:63Mc. 14:61
ești tu Hristosul, spune‑ne!” Isus le‑a răspuns: „Dacă vă voi spune, nu veți crede. 68Dacă vă voi întreba, nu‑Mi veți răspunde, [nici nu‑Mi veți da drumul]. 69De acum
22:69
Mt. 26:64Mc. 14:62Evr. 1:3
8:1
, Fiul Omului va sta la dreapta puterii lui Dumnezeu.” 70Atunci toți au zis: „Așadar, ești tu Fiul lui Dumnezeu?” Și El le‑a răspuns: „Voi înșivă spuneți
22:70
Mt. 26:64Mc. 14:62
că sunt.” 71Atunci
22:71
Mt. 26:65Mc. 14:63
ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înșine am auzit‑o din gura lui.”

23

Isus, înaintea lui Pilat

(Matei 27:1‑2,11‑14. Marcu 15:1‑5. Ioan 18:28‑38)

231S‑au ridicat

23:1
Mt. 27:2Mc. 15:1In. 18:28
apoi cu toții și L‑au dus înaintea lui Pilat. 2Au început să‑L învinuiască, zicând: „Pe omul acesta L‑am găsit ducând
23:2
Fap. 17:7
neamul nostru în rătăcire, interzicând
23:2
Mt. 17:27
22:21Mc. 12:17
plata birului către cezar și zicând că
23:2
In. 19:12
El este Hristosul, Regele.” 3Pilat
23:3
Mt. 27:111Tim. 6:13
L‑a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?” Isus i‑a răspuns: „Tu însuți o spui.”23:3 Răspunsul lui Isus constituie o afirmare indirectă, similară celei din Mt. 26:25, când Iuda primește confirmarea că el este cel care Îl va preda pe Învățător autorităților. 4Pilat le‑a zis preoților de seamă și mulțimilor: „Eu nu găsesc nicio
23:4
1Pt. 2:22
vină în omul acesta.” 5Dar ei stăruiau și ziceau: „Întărâtă poporul, dând învățătură prin toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”

Isus, înaintea lui Irod

6Când a auzit Pilat [de Galileea], a întrebat dacă omul este galileean. 7Și aflând că era sub stăpânirea

23:7
Cap. 3:1.
lui Irod, L‑a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile. 8Văzându‑L pe Isus, Irod s‑a bucurat nespus; căci de multă vreme voia
23:8
Cap. 9:9.
să‑L vadă, fiindcă
23:8
Mt. 14:1Mc. 6:14
auzise despre El și spera să vadă vreun semn săvârșit de El. 9I‑a pus multe întrebări, dar Isus nu i‑a răspuns nimic. 10Preoții de seamă și cărturarii stăteau de față și‑L învinuiau cu înverșunare. 11Irod
23:11
Is. 53:3
și soldații lui L‑au tratat cu dispreț și, după ce și‑au bătut joc de El, L‑au îmbrăcat cu o haină strălucitoare și Irod L‑a trimis înapoi la Pilat. 12În ziua aceea Irod și Pilat
23:12
Fap. 4:27
s‑au împrietenit, căci până atunci fuseseră dușmani.

Isus, condamnat la moarte

(Matei 27:15‑26. Marcu 15:6‑15. Ioan 18:39–19:16)

13Pilat

23:13
Mt. 27:23Mc. 15:14In. 18:38
19:4
i‑a adunat pe preoții de seamă, pe conducători și pe cei din popor 14și le‑a zis: „Mi l‑ați
23:14
Vers. 1,2.
adus pe omul acesta ca și cum ar stârni poporul la răscoală. Dar iată că, după ce l‑am judecat
23:14
Vers. 4.
înaintea voastră, n‑am găsit în el nicio vină din cele pentru care îl pârâți. 15Și nici Irod, căci ni l‑a trimis înapoi; iată că n‑a făcut nimic vrednic de moarte. 16Așa că
23:16
Mt. 27:26In. 19:1
, după ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” [17La fiecare sărbătoare, Pilat trebuia
23:17
Mt. 27:15Mc. 15:6In. 18:39
să le elibereze pe cineva.] 18Ei au
23:18
Fap. 3:14
strigat cu toții, zicând: „La moarte cu omul acesta; eliberează‑ni‑l pe Barabba!” 19Acesta fusese aruncat în temniță pentru o răscoală petrecută în cetate și pentru un omor. 20Pilat le‑a vorbit din nou, fiindcă avea de gând să‑I dea drumul lui Isus. 21Dar ei strigau mai departe: „Răstignește‑l! Răstignește‑l!” 22Pilat le‑a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n‑am găsit nicio vină de moarte în el. După ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” 23Dar ei stăruiau cu strigăte puternice și cereau să fie răstignit. Iar strigătele lor [și ale preoților de seamă] au biruit. 24Pilat
23:24
Mt. 27:26Mc. 15:15In. 19:16
a hotărât să li se împlinească cererea. 25Le‑a eliberat pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor, pe care‑l cereau ei, iar pe Isus L‑a dat să I se facă după voia lor.

Răstignirea

(Matei 27:32‑44. Marcu 15:21‑32. Ioan 19:17‑27)

26Pe

23:26
Mt. 27:32Mc. 15:21In. 19:17
când Îl duceau, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, și i‑au pus crucea în spate, ca s‑o ducă în urma lui Isus. 27După Isus mergea o mare mulțime de oameni și femei care se tânguiau și Îl jeleau. 28Isus S‑a întors către ele și le‑a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți‑vă pe voi și pe copiii voștri, 29căci
23:29
Cap. 21:23.
, iată, vor veni zile când se va zice: «Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n‑au născut și de sânii care n‑au alăptat!» 30Atunci
23:30
Is. 2:19Ap. 6:16
9:6
vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți‑ne!»23:30 Os. 10:8. 31Căci
23:31
Pr. 11:31Ier. 25:29Ez. 20:47
21:3,41Pt. 4:17
dacă așa i se face pomului verde, ce i se va face celui uscat?” 32Împreună
23:32
Is. 53:12Mt. 27:38
cu El duceau și doi răufăcători, ca să fie omorâți. 33Când
23:33
Mt. 27:33Mc. 15:22In. 19:17,18
au ajuns la locul numit „Căpățâna”, i‑au răstignit acolo pe El și pe răufăcători: unul la dreapta și altul la stânga. 34[[Dar Isus zicea: „Tată, iartă‑i
23:34
Mt. 5:44Fap. 7:601Cor. 4:12
, căci nu
23:34
Fap. 3:17
știu ce fac!”]] Ei și‑au împărțit
23:34
Mt. 27:35Mc. 15:24In. 19:23
hainele Lui, trăgând la sorți.23:34 Ps. 22:18.

35Poporul

23:35
Ps. 22:17Zah. 12:10
stătea acolo și privea. Conducătorii
23:35
Mt. 27:39Mc. 15:29
Își băteau joc de El23:35 Ps. 22:7., zicând: „Pe alții i‑a izbăvit; să se izbăvească pe sine, dacă este Hristosul lui Dumnezeu, Alesul!” 36Soldații de asemenea își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet23:36 Ps. 69:21. 37și‑I ziceau: „Dacă tu ești regele iudeilor, izbăvește‑te pe tine însuți!” 38Deasupra
23:38
Mt. 27:37Mc. 15:26In. 19:19
Lui era o inscripție [cu litere grecești, latinești și evreiești]: „Acesta este regele iudeilor.”

39Unul

23:39
Mt. 27:44Mc. 15:32
dintre răufăcătorii răstigniți a început să‑L batjocorească, zicând: „Nu ești tu Hristosul? Izbăvește‑te pe tine și izbăvește‑ne și pe noi!” 40Dar celălalt l‑a mustrat și i‑a zis: „Oare nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? 41Noi primim pe drept ceea ce merităm pentru faptele noastre, însă Acesta n‑a făcut niciun rău.” 42Apoi a zis: „Isuse, adu‑Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!”23:42 Manuscrisele târzii, bizantine, au lecțiunea: „Și i‑a zis lui Isus: «Adu‑Ți aminte de mine, Doamne, când vei veni în Împărăția Ta!»” 43[Isus] i‑a răspuns: „Adevărat îți spun: astăzi vei fi cu Mine în rai.”23:43 Sau: „Adevărat îți spun astăzi: vei fi cu Mine în rai.”

Moartea lui Isus

(Matei 27:45‑56. Marcu 15:33‑41. Ioan 19:28‑30)

44Era

23:44
Mt. 27:45Mc. 15:33
pe la ceasul al șaselea23:44 Ora douăsprezece (la amiază), conform împărțirii moderne a zilei. și s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 45Soarele s‑a întunecat, iar catapeteasma
23:45
Mt. 27:51Mc. 15:38
Templului s‑a rupt în două. 46Isus a strigat cu glas puternic, zicând: „Tată
23:46
1Pt. 2:23
, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!”23:46 Ps. 31:5. Și
23:46
Mt. 27:50Mc. 15:37In. 19:30
după ce a vorbit astfel, Și‑a dat duhul. 47Când a văzut ce s‑a întâmplat, centurionul
23:47
Mt. 27:54Mc. 15:39
L‑a slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, omul acesta era drept!” 48Și toată mulțimea care se adunase în fața acelei priveliști, când a văzut cele petrecute, s‑a întors acasă bătându‑se în piept. 49Toți
23:49
Ps. 38:11Mt. 27:55Mc. 15:40In. 19:25
cunoscuții lui Isus și femeile care‑L urmaseră din Galileea stăteau la o oarecare depărtare și priveau la toate acestea.

Înmormântarea lui Isus

(Matei 27:57‑61. Marcu 15:42‑47. Ioan 19:38‑42)

50Era

23:50
Mt. 27:57Mc. 15:42In. 19:38
un membru al Sinedriului, pe nume Iosif, om bun și drept, 51care nu se învoise cu sfatul și fapta celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și
23:51
Cap. 2:25,38.
aștepta Împărăția lui Dumnezeu. 52A mers la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. 53L‑a
23:53
Mt. 27:59Mc. 15:46
coborât de pe cruce, L‑a înfășurat într‑un giulgiu și L‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54Era ziua
23:54
Mt. 27:62
pregătirii și începea ziua sabatului. 55Femeile care‑L
23:55
Cap. 8:2.
însoțiseră pe Isus din Galileea l‑au urmat pe Iosif, au văzut
23:55
Mc. 15:47
mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus și 56s‑au întors să
23:56
Mc. 16:1
pregătească miresme și miruri. Apoi, în ziua de sabat, s‑au odihnit, după
23:56
Ex. 20:10
poruncă.

24

Învierea lui Isus

(Matei 28:1‑10. Marcu 16:1‑8. Ioan 20:1‑10)

241În ziua

24:1
Mt. 28:1Mc. 16:1In. 20:1
întâi a săptămânii, femeile acestea [și altele împreună cu ele] au venit la mormânt dis‑de‑dimineață și au adus
24:1
Cap. 23:56.
miresmele pe care le pregătiseră. 2Au
24:2
Mt. 28:2Mc. 16:4
găsit piatra de la mormânt rostogolită, 3au intrat
24:3
Vers. 23.
, dar n‑au găsit trupul Domnului Isus. 4Și pe când erau nedumerite de lucrul acesta, iată
24:4
In. 20:12Fap. 1:10
că s‑au ivit înaintea lor doi bărbați în haine strălucitoare. 5Înspăimântate, ele s‑au plecat cu fața la pământ, dar ei le‑au zis: „De ce‑L căutați pe Cel Viu între cei morți? 6Nu este aici, a înviat. Amintiți‑vă
24:6
Cap. 9:22.
ce v‑a spus pe când era încă în Galileea, 7când zicea că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învie!” 8Atunci, ele și‑au
24:8
In. 2:22
amintit de cuvintele lui Isus.

9Când

24:9
Mt. 28:8Mc. 16:10
s‑au întors de la mormânt, le‑au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece și tuturor celorlalți. 10Femeile acestea erau: Maria Magdalena, Ioana
24:10
Cap. 8:3.
, Maria lui Iacov și celelalte care erau împreună cu ele. Le spuneau apostolilor toate acestea, 11însă lor cuvintele femeilor li
24:11
Vers. 25.
se păreau aiureli și nu le credeau. 12Dar
24:12
In. 20:3,6
Petru s‑a ridicat și a alergat la mormânt, s‑a aplecat și a văzut doar fâșiile de pânză pe jos; apoi a plecat acasă uimit de cele petrecute.

Isus Se arată pe drumul către Emaus

13Și iată că, în aceeași zi, doi

24:13
Mc. 16:12
dintre ucenici mergeau într‑un sat numit Emaus, aflat la o depărtare de șaizeci de stadii24:13 Gr. stádion, unitate de măsură egală cu 185 de metri. de Ierusalim, 14și vorbeau despre tot ce se petrecuse. 15Pe când vorbeau ei și discutau, Isus Însuși
24:15
Vers. 36.
S‑a apropiat și mergea împreună cu ei, 16dar ochii
24:16
In. 20:14
21:4
lor erau împiedicați să‑L recunoască. 17El le‑a zis: „Ce vorbe sunt acestea pe care le schimbați între voi pe drum?” Și ei s‑au oprit triști. 18Drept răspuns, unul dintre ei, numit
24:18
In. 19:25
Cleopa, I‑a zis: „Tu ești singurul străin în Ierusalim, de nu știi ce s‑a întâmplat în el zilele acestea?” 19„Ce?”, i‑a întrebat El. Și ei I‑au răspuns: „Ce s‑a întâmplat cu Isus din Nazaret, care
24:19
Cap. 7:16.
a fost un profet puternic
24:19
Fap. 7:22
în faptă și cuvânt, înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor. 20Cum
24:20
Cap. 23:1.
preoții de seamă și mai‑marii noștri L‑au dat să fie osândit la moarte și L‑au răstignit. 21Noi nădăjduiam că El este Cel
24:21
Cap. 1:68;
care îl va izbăvi pe Israel; totuși, este a treia zi de când s‑au petrecut toate acestea. 22Ba încă niște
24:22
Vers. 9,10.
femei de‑ale noastre ne‑au și tulburat: au mers dis‑de‑dimineață la mormânt, 23nu I‑au găsit trupul și au venit spunând că ar fi avut o vedenie cu îngeri, care ziceau că El este viu. 24Unii dintre cei ce erau cu noi au
24:24
Vers. 12.
mers la mormânt și au găsit așa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L‑au văzut.” 25Atunci Isus le‑a zis: „O, nepricepuți și greoi la inimă când e vorba să credeți tot ce au spus profeții! 26Oare nu
24:26
Vers. 46.
trebuia să îndure Hristosul aceste lucruri și să intre în slava Sa?” 27Și
24:27
Vers. 45.
a început de la Moise
24:27
Gen. 3:15
22:18
26:4
49:10Num. 21:9Dt. 18:15
și de la toți
24:27
Ps. 16:9,10
22
132:11Is. 7:14
9:6
40:10,11
50:6
53Ier. 23:5
33:14,15Ez. 34:23
37:25Dan. 9:24Mica 7:20Mal. 3:1
4:2
profeții și le‑a tâlcuit din toate Scripturile cele privitoare la El.

28Când s‑au apropiat de satul unde mergeau, El

24:28
Gen. 32:26
42:7Mc. 6:48
S‑a făcut că vrea să meargă mai departe. 29Dar ei
24:29
Gen. 19:3Fap. 16:15
au stăruit, zicând: „Rămâi cu noi, căci se înserează și ziua este pe sfârșite!” Și a intrat să rămână cu ei. 30Pe când stătea la masă cu ei, a
24:30
Mt. 14:19
luat pâinea, a rostit binecuvântarea și, după ce a frânt‑o, le‑a dat‑o. 31Atunci li s‑au deschis ochii și L‑au recunoscut, dar El S‑a făcut nevăzut dinaintea lor. 32Ei au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne deslușea Scripturile?” 33S‑au ridicat chiar în ceasul acela și s‑au întors la Ierusalim. I‑au găsit pe cei unsprezece și pe cei ce erau cu ei adunați 34și zicând: „A înviat Domnul cu adevărat și i S‑a arătat lui Simon
24:34
1Cor. 15:5
!” 35Au povestit și ei cele petrecute pe drum și cum li S‑a făcut cunoscut la frângerea pâinii.

Isus li Se arată ucenicilor

(Matei 28:16‑20. Marcu 16:14‑18. Ioan 20:19‑23. Fapte 1:6‑8)

36Pe

24:36
Mc. 16:14In. 20:191Cor. 15:5
când vorbeau ei astfel, [Isus Însuși] a stat în mijlocul lor și le‑a zis: „Pace vouă!” 37Speriați și cuprinși de frică, ei credeau că văd un duh
24:37
Mc. 6:49
. 38Dar El le‑a zis: „De ce sunteți tulburați și de ce vi se ridică îndoieli în inimă? 39Priviți‑Mi mâinile și picioarele: Eu sunt; atingeți‑Mă
24:39
In. 20:20,27
și vedeți: un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am Eu.” 40Și după ce a zis aceste vorbe, le‑a arătat mâinile și picioarele Sale. 41Fiindcă ei, de
24:41
Gen. 45:26In. 21:5
bucurie, încă nu credeau și se mirau, El le‑a zis: „Aveți ceva de mâncare aici?” 42I‑au dat o bucată de pește fript [și un fagure de miere]. 43El
24:43
Fap. 10:41
le‑a luat și a mâncat înaintea lor.

44Apoi le‑a zis: „Acestea

24:44
Vers. 6. Cap. 9:22;
sunt cuvintele pe care vi le‑am spus pe când încă eram cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi.” 45Atunci le‑a
24:45
Fap. 16:14
deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile. 46Și le‑a zis: „Așa
24:46
Vers. 26.
este scris [și așa trebuia să fie]: Hristos să pătimească și să învie din morți a treia zi 47și să fie propovăduite
24:47
Dan. 9:24Fap. 13:38,461In. 2:12
, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor printre toate neamurile
24:47
Fap. 12:3Ps. 22:27Is. 48:6,22Ier. 31:34Os. 2:23Mica 4:2Mal. 1:11
, începând din Ierusalim. 48Voi
24:48
In. 15:27Fap. 1:8,22
2:32
3:15
sunteți martori ai acestor lucruri. 49Și, iată
24:49
Is. 44:3Ioel 2:28In. 14:16,26
15:26
16:7Fap. 1:4
2:1
, Eu voi trimite peste voi făgăduința Tatălui Meu, dar voi rămâneți în cetate până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus!”

Înălțarea lui Isus

(Marcu 16:19‑20. Fapte 1:9‑11)

50El i‑a dus până

24:50
Fap. 1:12
aproape de Betania și, ridicându‑Și mâinile, i‑a binecuvântat. 51Pe când îi binecuvânta, S‑a despărțit de ei și a fost înălțat la cer. 52După ce
24:52
2Rg. 2:11Mc. 16:19In. 20:17Fap. 1:9Ef. 4:8
I s‑au închinat, s‑au întors
24:52
Mt. 9:17
în Ierusalim cu mare bucurie 53și tot timpul erau în Templu, [lăudându‑L și] binecuvântându‑L
24:53
Fap. 2:46
5:42
pe Dumnezeu. [Amin!]